Propunerea de a interzice culturile de porumb modificat genetic a iscat reacţii adverse.
Propunerea ministrului mediului, Attila Korodi, de a pune în discuţie interzicerea porumbului modificat genetic naşte discuţii aprinse. Pe de o parte, organizaţ ia Greenpeace, care reclamă afectarea culturilor vecine celor cu organisme modificate genetic (OMG) şi restrângerea suprafeţelor cultivate ecologic, şi nu atât toxicitatea produsului.
Pe de altă parte, reprezentanţii fermierilor, care se văd obligaţi să cultive doar porumb convenţional, de pe urma căruia au câştiguri mai mici. Între cele două tabere sunt interese care se traduc în multe zerouri. Atât ale producătorilor de seminţe de porumb modificat genetic, cât şi ale producătorilor de pesticide, substanţe folosite pentru protejarea culturilor convenţionale împotriva dăunătorilor.
„La nivel european se discută tot mai mult în ultimul timp despre adoptarea unei atitudini mai relaxate cu privire la OMG-uri, pe fondul scumpirii produselor alimentare. La noi însă, ministrul Korodi este foarte încrâncenat cu problema asta“, a declarat ieri preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Marcel Cucu.
Interzicerea, sub lupă Ministerul Mediului a solicitat Comisiei pentru Securitate Biologică reevaluarea ştiinţifică a riscurilor în cazul cultivării porumbului modificat genetic, un rezultat fiind aşteptat până pe 8 mai. Solicitarea lui Korodi vine în contextul în care porumbul modificat genetic, produs de compania Monsanto, urmează să intre în procedura de reînnoire a autorizaţ iei la nivel european, iar fiecare ţară trebuie să transmită o poziţie.
În România se cultivă porumb modificat genetic de anul trecut, pe circa 300 de hectare. Potrivit lui Cucu, cultura are potenţial mare, în condiţiile în care poate spori productivitatea pe hectar şi, inclusiv, veniturile fermierilor, cu cel puţin 8%. Tot de anul trecut, s-a interzis cultivarea soiei modificate genetic la noi, în acord cu legislaţia europeană. Însă nu este interzis importul de soia modificată genetic, astfel încât cultura este folosită masiv ca furaj. „OMG-ul e o proteină“
„Porumbul modificat genetic nu e toxic şi arată întocmai ca şi cel convenţional. Organismul modificat genetic e o proteină, obţinută din sol“, susţine Elena Badea, vicepreşedintele Comisiei de biotehnologie de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“.
Potrivit acesteia, porumbul modificat genetic se foloseşte doar în zonele în care dăunătorii sunt devastatori pentru culturile convenţionale. „Sunt anumite zone unde dăunătorul la care rezistă acest porumb apare foarte des şi peste pragul de suportabilitate. Este o cultură în expansiune, cu potenţial de a creşte profitul agricultorilor“, a mai spus Badea.
Recomandările noastre
