Portugalia începe să renunțe la investiții. Când să ne așteptăm la faliment?

Portugalia începe să renunțe la investiții. Când să ne așteptăm la faliment?

Portugalia va renunța la proiectul construirii unei linii de cale ferată de mare viteză între Lisabona și Madrid pentru a reduce deficitul bugetar, a anunțat ministrul Economiei din această țară, citat de Agerpres.

În afară de dificultatea de a asigura finanțarea pentru acest proiect, Curtea de Conturi portugheză a anunțat recent că licitația pentru desemnarea constructorului primilor 167 de kilometri nu a respectat caietul de sarcini. Linia de cale ferată urma să lege Portugalia la rețeaua europeană de TGV-uri, putând aduce beneficii economice importante pe termen lung.

Proiectele de infrastructură nu mai sunt însă prioritare pentru guvernul de la Lisabona în această perioadă, țara fiind văzută de mediul investițional internațional ca fiind următoarea după Grecia ce ar putea ajunge în faliment. Anul trecut, Portugalia a primit un împrumut de 78 de miliarde de euro, angajându-se în schimb să facă o serie de reforme prin care deficitul bugetar să fie redus.

Falimentul controlat iese din discuție, rămâne însă cel haotic

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit Forbes, Portugaliei îi va fi mult mai greu decât Greciei să recurgă la varianta unui default controlat, în care o parte a datoriilor să fie șterse. Motivul principal este că și mediul privat portughez are datorii foarte mari, iar într-un astfel de scenariu țara nu ar reuși să se autofinanțeze nici măcar după ștergerea unei părți a datoriilor.

Dependența mai mare față de finanțele internaționale face ca portughezii să fie mai interesați de recâștigarea încrederii finanțatorilor privați internaționali, decât de micșorarea datoriei propriu-zise. În momentul de față, randamentul titlurilor de stat pe 5 ani ale Portugaliei este la 15,5%, mai mult decât dublu față de nivelul de 7% de la care împrumuturile sunt de regulă considerate nesustenabile. Acesta este totuși în scădere de la aproape 23% în ianuarie.

În aceste condiții, este greu de prevăzut dacă în final va fi mai puternică presiunea FMI pentru a reduce cu orice preț deficitul bugetar, sau cea a populației care a început să iasă în stradă protestând împotriva măsurilor de austeritate. În cel de-al doilea caz, există riscul unui faliment haotic, cu efecte aproape imprevizibile.