Varșovia a ales să se miște repede, înainte de o posibilă schimbare de ton la Washington.
La începutul mandatului său, președintele Donald Trump a criticat adesea NATO calificând-o drept o organizație „învechită”, dar dând asigurări totodată că aceasta a rămas „importantă” în ochii lui și fără a pretinde vreodată că se află „într-o stare de moarte cerebrală”, așa cum a declarat Emmanuel Macron, omologul său francez.
Și, pe parcursul celor patru ani ai mandatului lui Trump, angajamentul Statelor Unite față de Alianță nu s-a clătinat, cu o participare semnificativă a forțelor americane la exerciții de o amploare care nu mai fusese văzută de la sfârșitul Războiului Rece.
Sau, de exemplu, cu reactivarea Flotei a 2-a a Marinei SUA care, având pentru zona sa de operațiuni Atlanticul de Nord, fusese dizolvată de Administrația Obama în 2011.
În plus, extinderea NATO nu a fost compromisă, odată cu aderările Muntenegrului și Macedoniei de Nord, considerate importante pentru a contracara influența Rusiei în Balcani, scrie Opex 360.
În ceea ce privește atitudinea Turciei în raport cu poziția sa în cadrul NATO, administrația Trump a decis să scoată Ankara din programul avioanelor F-35, după achiziționarea de către Turcia a sistemelor rusești de apărare antiaeriană S-400.
În privința Turciei, administrația Trump putea face mai multe, chiar dacă NATO nu oferă un mecanism de excludere a unuia dintre membri săi, contrar celor sugerate de John Kerry, pe atunci șeful diplomației americane, la momentul „epurărilor” efectuate în rândul oficialilor turci ordonate de președintele Recep Tayyip Erdogan, după o încercare eșuată de lovitură de stat în iulie 2016.
Unul din caii de bătaie ai lui Trump, care a fost adesea imprevizibil și imprecis, va fi împărțirea „poverii” între aliați, unii dintre ei reticenți în respectarea angajamentului luat altfel în unanimitate, în 2014, pentru a crește suma cheltuielilor lor militare la 2% din PIB.
Pentru Donald Trump, nu a fost niciodată de conceput că ar reveni Statelor Unite rolul să asigure protecția țărilor care nu alocă sufficient de mult în materie de apărare. În epoca Obama, administrația americană, ocupată de pivotul către zona „Asia-Pacific”, nu a spus nimic diferit. Dar pe un ton mai civilizat.
Dincolo de afacerile comerciale, Germania a fost adesea ridiculizată de Trump pentru cheltuielile sale militare pe care le considera mult prea mici. Și cu atât mai mult, el va observa, în timpul unui turbulent summit NATO din iulie 2018, că Germania „plătește miliarde de dolari Rusiei pentru aprovizionarea cu energie” în timp ce „ noi trebuie să plătim pentru a o proteja de Rusia”.
Animozitatea lui Trump față de Berlin a dus recent la anunțul unei reduceri cu 30% a personalului militar american din Germania, în parte în beneficiul Italiei, Belgiei și, mai presus de toate, a Poloniei.
Evident, perspectiva unei schimbări a chiriașului la Casa Albă, odată cu învestitura democratului Joe Biden, în ianuarie , oferă unor oficiali germani speranța că acest plan va fi abandonat. Acesta este cazul lui Markus Söder, ministrul președinte al Bavariei, care ar avea multe de pierdut pe plan politic.
Astfel că, în contextul în care se așteaptă rezultatele oficiale ale alegerilor prezidențiale din SUA, luni, președintele polonez, Andrzej Duda, a ratificat acordul de apărare cu Statele Unite, care confirmă o consolidare substanțială a prezenței militare americane în Polonia, via implantarea cartierului general al Corpului 5 al US Army, recent reactivat. Acesta din urmă va trebui să „gestioneze forțele desfășurate pe întregul flanc estic al NATO”.
„Acționăm calm în ratificarea acestui acord, în așteptarea jurământului noului președinte ales al Statelor Unite”, a argumentat președintele Duda, care l-a felicitat doar pe Biden pentru „campania sa prezidențială de succes” și nu pentru victorie.
În ultimii patru ani, executivul polonez, provenind din partidul conservator Lege și Justiție (PiS), a pierdut rareori ocazia de a-și arăta apropierea față de președintele Trump.
Și industria americană de armament a profitat foarte mult, asigurând contracte pentru livrarea elicopterelor Blackhawk, a sistemelor de artilerie HIMARS, a bateriilor de apărare antiaeriană Patriot PAC-3 și a 32 de avioane de luptă F-35A.
Rămâne de văzut dacă această legătură cu Washington va fi la fel de bună cu Biden ca și cu Donald Trump. A priori, cu PiS la butoane va fi complicat. Dar contractele de armament fiind semnate, va fi dificil să se schimbe ceva în acest caz.
Pe de altă parte, în ceea ce privește prezența militară americană pe teritoriul polonez, ar putea exista o schimbare de abordare, Biden acuzându-și adversarul republican că a sprijinit lideri autoritari, citând Polonia.
În privința Germaniei, Michele Flournoy, posibilă candidată la funcția de secretar al Apărării în SUA, a declarat: „Bazele americane din Germania trebuie să fie judecate pe baza posibilităților pe care le oferă pentru a descuraja Rusia și pentru a servi drept releu pentru forțele americane în drum spre punctele fierbinți din Orientul Mijlociu și Africa”.
Foto: Opex 360