Polonia a mobilizat luni la frontieră 12.000 de militari și o echipă antitero pentru a bloca trecerea emigranților despre care pretinde că au fost trimiși de regimul belarus.

Filmări de dimineață arată o coloană de vreo 2.000 de emigranți, majoritatea kurzi, inclusiv femei și copii, care se îndreptau spre Kuznica, la frontiera poloneză.

Spre seară filmările arătau confruntări tensionate cu soldații, cu pietre aruncate dintr-o parte și gaze lacrimogene din cealaltă. Au fost mai multe tentative de traversare cu forța a graniței.

Știri anterioare care afirmau că măcar o parte au reușit să treacă par să nu se fi confirmat.

E cel mai mare și mai violent episod al unei crize migratorii fabricate care exacerbează relațiile încordate dintre UE și Belarus.

UE îl acuză pe conducătorul autoritar Alexander Lukașenko de organizarea fluxurilor de emigranți din Orientul Mijlociu către frontierele occidentale drept răzbunare pentru sancțiuni.

Ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak a declarat luni că armata a fost pusă în stare de alertă ridicată. Adjunctul ministrului de externe, Piotr Wawrzyk, a avertizat că înfruntarea s-ar putea solda cu morți.

În replică, grănicerii belaruși i-au acuzat pe polonezi de „tratament inuman [...] provocându-i pe emigranți să comită un gest atât de disperat”.

Nu e clar ce rol exact a avut Minskul în evenimentele care au dus la confruntarea armată. Interviuri video arată că măcar o parte din emigranți au sosit la graniță de bunăvoie, cu scopul de a cere azil la punctul de trecere a frontierei. Iar perspectiva venirii iernii pare a le fi întărit hotărârea.

Însă militari belaruși par a fi contribuit la criză, deviindu-i pe emigranți de la punctul de trecere a frontierei spre pădurile din preajmă - și spre o confruntare neoficială. E totodată greu de crezut că serviciile secrete din Belarus nu au observat că mii de emigranți se îndreaptă dinspre Minsk spre frontieră.

Confruntarea de luni nu e o escaladare neașteptată în această criză care evoluează de luni de zile. Emigranții au apărut prima dată la graniță în vară, după amenințări nu foarte voalate ale lui Lukașenko referitoare la fluxuri de emigranți și narcotice către Europa. Se pare că agențiile turistice de stat ale Belarusului au făcut publicitate în Orientul Mijlociu, promovând Minskul drept escală pentru emigranții cu destinația Europa.

Polonia, Lituania și Letonia acuză Belarusul că escortează zilnic zeci de emigranți către puncte informale de trecere a frontierei. În ultimele 24 de ore s-au raportat 222 de treceri ilegale. Mulți emigranți rămân blocați în păduri în zona de frontieră, fiindcă Minskul refuză să-i lase să se întoarcă.

O explicație pentru operațiunea de luni e aceea că Lukașenko dorește pârghii de influență la negocierile cu UE. Conducătorul contestat rămâne și acum ostracizat de Occident după „victoria” electorală disputată din 2020, după represiunea nemiloasă care i-a urmat și după deturnarea unui avion Boeing 737 în mai. Dar sunt puține șanse ca UE să renunțe luna aceasta la adoptarea unei a cincea runde de sancțiuni.

Nu e clar nici dacă Lukașenko a avut sprijinul Kremlinului pentru provocarea unei confruntări armate riscante cu UE.

La conferința zilnică de presă purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Belarus are „o mare povară pe umerii săi”, întrucât întreaga lume privește.

„Nu avem nici o îndoială că serviciile de imigrație din Belarus vor face tot posibilul pentru a menține situația în limite legale”, a afirmat el.