Podul de la Sucidava-Celei, Oltenia pe scena geopoliticii europene. De ce a rămas Constantin cel Mare cel mai iubit împărat roman, mai iubit și decât Traian, în spațiul românesc paleobizantin?

Podul de la Sucidava-Celei, Oltenia pe scena geopoliticii europene. De ce a rămas Constantin cel Mare cel mai iubit împărat roman, mai iubit și decât Traian, în spațiul românesc paleobizantin?

Împăratul Constantin cel Mare a fost descris de către episcopul Eusebiu din Caesaerea,  dar și de nepotul său împăratul Iulian Apostatul drept un lider genial și un veritabil cuceritor. Era considerat mai important decât Traian, din simplul motiv că „mai greu este să recucerești ce a fost pierdut decât să cucerești prima oară”.

Constantin cel Mare și geopolitica de la Dunărea de Jos

Practic, Constantin a decis să readucă parțial Oltenia și Muntenia sub control roman.

Trei elemente geopolitice i se atribuie: Brazda lui Novac de Nord, uriaș val de pământ care lega Drobeta (Turnu Severin de azi) de Barboși (Galați), două castre militare de top. Brazda atingea teritoriul Craiovei de azi, în cartierul cu același nume, considerându-se că Biserica Sf Nicolae Brazdă a fost ridicată pe aceasta; drumul militar roman de la Sucidava la Romula (Celei-Corabia până la Reșca-Dobrosloveni) li Podul peste Dunăre, care lega Sucidava (Celei)  din România de Oescus (Ghigen) în Bulgaria

Podul de la Sucidava-Celei - inaugurare

Tradiţia consemnează faptul că la 5 iulie 328 p.Chr. s-a inaugurat la Sucidava-Celei unul din cele mai lungi poduri ale Antichităţii, din iniţiativa împăratului Constantin cel Mare. Împăratul a redefinit geopolitica romană la Dunărea de Jos, controlând spaţiul nord dunărean până la Brazda lui Novac de Nord.

Ingineria romană a atins prin acest pod un nou vârf al ştiinţei construcţiei de structuri pentru traversarea cursurilor de apă. Acesta a fost construit pe acelaşi principiu folosit şi la podul lui Traian de la Drobeta, în sensul că Dunărea curgea la Drobeta şi la Sucidava prin două braţe, nordic şi sudic. Podul avea o lungime de 2437 m din care 1137 m peste apă.

Podul de la Sucidava-Celei - bijuterie a ingineriei romane

Podul avea două portaluri, un tablier de lemn aflat la o înălţime de 10 m şi lat de 5,70 m.Tablierul era sprijinit pe piloni, între care era amplasat câte un arc de susţinere din lemn. Pilonii din piatră şi mortar aveau baza dreptunghiulară cu vârful în formă de triunghi, pentru a sparge forţa valurilor. Podul a fost folosit aproape o jumătate de secol, el conectând localităţile Sucidava (azi, Celei-Corabia) şi Oescus (Ghighen, în Bulgaria).

Cercetările pentru descoperirea ruinelor au început încă din secolul al XVIII-lea, însă adevăratele rezultate au apărut la finele secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX, prn activitatea arheologilor şi istoricilor Grigore Tocilescu şi Dumitru Tudor.

Se știe că podul lui Traian de la Drobeta-Pontes construit în secolul II în 105 fusese distrus (tablierul) din ordinul lui Hadrian, de teama ca nu cumva invaziile dacilor liberi să nu ajungă prea ușor în Balcani.

Faptul că la peste două secole de la construirea podului de la Drobeta, Constantin face un alt pod în Oltenia, la Sucidava, arată că, într-adevăr, Constantin cel Mare a fost mai mult decât un cuceritor. A fost un strateg și un abil politician.