Planul lui Stalin, reînviat de Călin Georgescu. Ce este Canalul „Eurasia”

Planul lui Stalin, reînviat de Călin Georgescu. Ce este Canalul „Eurasia”stalin / sursa foto: arhiva

Canalul „Eurasia”, care ar conecta Marea Neagră la Marea Caspică este o idee geostrategică veche a Rusiei, care ar permite Moscovei să rămână relevantă pe coridorul comercial care leagă China de Europa.

Ideea a fost reluată, la o emisiune tv, de fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu. „Eu vin cu un alt proiect. Mai mare. Și spun, uite domne care-I treaba,

România are graniță nu numai la Marea Neagră. Are graniță și la Caspică. Cum adică?

Păi fac un canal Marea Neagră – Marea Caspică, mă duc în China și am intrare la Mediterană. Și asta o fac eu. Și am terminat cu Huawei, e prea mic pentru ce fac eu”, a spus Georgescu.

calin georgescu

calin georgescu / sursa foto: captura video

Vladimir Putin a reluat ideea construcției canalului

Vladimir Putin a reluat ideea anterioară a dictatorului sovietic Iosif Stalin de a construi un coridor între Marea Neagră și Marea Caspică. De fapt, este un efort geostrategic semnificativ al Rusiei.

Într-o analiză din 2021, think-tank-ul „Fundația Jamestown” a explicat că dictatorul sovietic Iosif Stalin a luat în considerare construirea unui canal navigabil între cele două mări în anii 1930. Acest lucru a fost făcut deoarece Canalul Volga-Don nu avea adâncimea necesară pentru a suporta navele de mare capacitate.

Cu toate acestea, cel de-Al Doilea Război Mondial l-a determinat să înceteze și apoi să renunțe la acest vis. Președintele Vladimir Putin a relansat planul, mai târziu, cu scopul de a construi un nou sistem de canale prin Caucazul de Nord și de a crea o cale navigabilă între Turcia și Asia Centrală pe teritoriul rus. El va crește astfel poziția Rusiei ca partener în proiectul „Belt and Road” al Chinei care conectează Asia și Europa.

O nouă cale de transport fluvial din 2021

P&O Maritime Logistics, o companie de transport fluvial din Dubai, a anunțat în 2021 deschiderea unei noi rute pentru transportul de containere de marfă între Istanbul și Asia Centrală. Această rută folosește Marea Neagră și căile navigabile interne rusești, cum ar fi canalul Volga-Don, și apoi traversează Marea Caspică pentru a ajunge la Kazahstan și Turkmenistan. Această schimbare a fost salutată de oficiali turci și ruși.

Cu toate acestea, în ciuda impactului geopolitic al acesteia, alți țări din regiune, cum ar fi Azerbaidjanul și Iranul, nu au făcut nicio declarație publică până acum. În acest moment, comerțul din est-vest, care trecea odată prin Azerbaidjan și Iran, poate trece în nordul acestora.

Noua rută maritimă ajută la dragarea Canalului Volga-Don

Traficul de containere între Turcia și Asia Centrală și, eventual, între China și Europa ar fi crescut semnificativ datorită noii rute maritime.

În același timp, acțiunea P&O a ajutat Moscova să-și dezvolte planurile de dragare a Canalului Volga-Don pentru a primi nave mai mari. Navele care navighează pe canal nu pot avea pescaje mai mari de 3,5 metri. Acest lucru împiedică navele mai mari să folosească această cale navigabilă. În lunile de vară, Canalul Volga-Don a devenit prea adânc pentru majoritatea navelor pentru a naviga.

Kremlinul a reluat, de asemenea, discuțiile cu privire la construirea unui canal suplimentar care să unească Marea Caspică și Marea Neagră. În ciuda faptului că noua cale ar ocoli calea navigabilă existentă, aceasta ar ajuta la menținerea acestei rute comerciale internaționale est-vest în întregime pe teritoriul Rusiei, mai degrabă decât să devină tranzitată prin Azerbaidjan sau Iran.

Putin consideră canalul Eurasia un progres economic și geopolitic

Putin ar vedea dezvoltarea unei noi rute navigabile artificiale ca un progres atât economic, cât și geopolitic. Canalul cunoscut sub numele de „Eurasia” ar scurta timpul necesar pentru trecere de la peste 1.000 de kilometri la 680-850 de kilometri.

Încă din 2010, autoritățile ruse au luat în considerare un astfel de mega-plan, dar l-au amânat. Ca urmare a cheltuielilor, precum și a conflictelor în creștere între cele două entități federale, Republica Kalmyk și Daghestan, cu privire la traseul canalului și controlul portului de la Marea Caspică de la capătul estic al canalului propus, costul a constituit un obstacol semnificativ.

Tensiunile au scăzut și s-au ajuns la un acord: cele mai recente informații indică faptul că Kalmykia va fi traversată de Canalul Eurasia, dar Daghestan va avea controlul asupra portului estic de intrare și ieșire.

Vladimir Putin

Canalul „Euroasia”, tot mai aproape de realizare

Interesul reînnoit al Moscovei pare să fie alimentat de trei schimbări. În primul rând, Rusia a exercitat presiune asupra Ucrainei prin mutarea navelor Flotilei Caspice între baza de origine a acestei unități navale și Marea Azov sau Marea Neagră înainte de invadarea Ucrainei.

Un canal mai mare ar permite Moscovei să facă astfel de transferuri mai rapid, ceea ce îi va permite să apăre mai bine teritoriile pe care le-a cucerit în estul Ucrainei. În plus, prin transformarea proiectului într-o prioritate de securitate națională, Kremlinul poate evita orice opoziție internă cu privire la valoarea estimată a proiectului.

În al doilea rând, eforturile Chinei, Azerbaidjanului și Iranului de a facilita comerțul est-vest care trece peste frontiera rusă provoacă o preocupare tot mai mare pentru Rusia. Pentru că aceste națiuni se bazează pe traficul de containere, care devine din ce în ce mai important, mai degrabă decât pe încărcăturile în vrac pe care Moscova s-a concentrat, aceste eforturi au crescut în amploare. Moscova ar putea deveni un punct central pentru traficul trans-eurasiatic de containere dacă se deschide un nou canal.

În al treilea rând, Iranul a discutat din nou despre posibilitatea colaborării cu Rusia pentru construirea unui canal care să conecteze Marea Caspică cu Golful Persic. Dacă un canal rusesc de est-vest ar fi legat prin Caucazul de Nord, Moscova ar fi mult mai interesată de acest proiect.

Este evident că aceste două proiecte sunt legate unul de celălalt. Teheranul a vorbit despre un canal de acest fel în urmă cu opt ani, în timp ce Moscova a discutat despre un canal care trece prin Caucazul de Nord, dar a renunțat la idee atunci când Rusia a părut să-și abandoneze planurile.

Canalul „Eurasia” ar avea o lungime de 700 km

De la creșterea comerțului și a tranzitului prin Eurasia la noi proiecte energetice și acces maritim pentru Asia Centrală fără ieșire la mare, proiectul implică ramificații geopolitice semnificative pentru Rusia, Kazahstan și China, printre altele. Creșterea comerțului cu energie și a relațiilor economice dintre Europa și Asia va duce la beneficii pentru aceste țări.

Într-o revizuire recentă, calea navigabilă planificată, care ar avea o lungime de 700 de kilometri și are o capacitate de tranzit de 75 de milioane de tone pe an, traversează regiunile ruse Daghestan, Kalmykia, Stavropol și provincia Rostov. Va funcționa ca o cale de tranzit pentru comerțul cu petrol, precum și cu alte mărfuri și produse.

Nu este o noțiune nouă construcția unui canal care să lege Marea Neagră de Marea Caspică. De-a lungul timpului, Rusia a luat în considerare construirea unei căi navigabile de aceeași lungime, dar au existat adesea obstacole, cum ar fi războaiele continue.

De fapt, numai în timpul imperiului rus au fost examinate cel puțin treizeci de proiecte legate de acest canal.

Rusia, cât și Kazahstanul sunt decise să înceapă acest proiect geopolitic

Cei ce se opun poroiectului susțin că nu este nevoie de canal, deoarece conductele Caspian Pipeline Consortium, Baku-Ceyhan, Atyrau-Samara și Baku-Novorossiysk au suficient spațiu pentru orice extindere. În plus, unele porturi rusești și șoseaua navală Volgo-Don existentă, care are o capacitate anuală de tranzit de 11 milioane de tone, sunt încă subutilizate.

Cu toate acestea, pare că atât Rusia, cât și Kazahstanul sunt decise să înceapă acest proiect geopolitic ambitios. În 2007, Vladimir Putin, fostul președinte rus, a cerut extinderea căilor navigabile interioare ale Rusiei, spunând că construirea unui canal care leagă cele două mări „nu numai că va oferi țărilor riverane Mării Caspice acces la Marea Neagră și Marea Mediterană (Cele șapte mări), dar va schimba calitativ poziția lor geopolitică și le va permite să devină puteri maritime”.

Canalul „Eurasia” va permite Rusiei să-și extindă influența

Platforma caspică are douăzeci de câmpuri de petrol și gaz și peste 250 de terenuri petroliere. Zăcămintele de petrol din regiune reprezintă 6-10% din rezervele globale de petrol. Se pare că canalul va concura cu coridorul de transport TRACECA și proiectele de conducte Baku-Ceyhan, dacă va fi construit.

Canalul va permite Rusiei să-și extindă influența în Kazahstan, care se dezvoltă rapid și, dacă Iranul și Azerbaidjanul se alătură, ar putea duce la un „nou cartel al petrolului egal cu OPEC”, potrivit lui Alexander Dughin.

petrolier

petrolier / sursa foto: dreamstime

Indiferent dacă inițiativa canalului „Eurasia” va avea succes sau nu, statele din zonă au posibilitatea de a examina în continuare alternative de transport, cum ar fi China, Azerbaidjan, Georgia, Afganistan și Iran, pentru a accesa piețele locale și internaționale atât pe uscat, cât și pe mare.

Kazahstanul nu are acces șa transportul maritim

Nazarbayev a spus că „noi vom fi forțați să căutăm alte alternative” dacă Kazahstanul nu poate avea acces la cele șapte mări. Kazahstanul este singura țară dintre cei douăzeci de mai mari producători de petrol și cincisprezece exportatori de petrol care nu are acces la transportul maritim.

În prezent, Kazahstanul, o țară fără ieșire la mare, dar bogată în resurse, caută să atragă investiții străine directe, să se integreze în rețelele economice globale mai largi și să diversifice relațiile economice și politice internaționale prin crearea unei căi navigabile „Eurasia”.

Canalul „Eurasia”, binevenit în condițiile creșterii producției de petrol din Marea Caspică

Calea navigabilă „Eurasia” va permite atât Rusiei, cât și Kazahstanului să-și diversifice rutele comerciale, în special având în vedere creșterea preconizată a producției de petrol și gaze din Marea Caspică. O serie de țări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Rusia și China, luptă pentru o mai mare influență asupra Kazahstanului, care este o națiune strategică bogată în energie.

În plus, construirea canalului va permite transportul mărfurilor din Asia Centrală și China în Marea Neagră și Europa. Comerțul maritim este principala activitate a Chinai și UE în prezent, deși mărfurile care circulă pe mare între Europa și Asia reprezintă doar 2%.

Astfel, comerțul dintre Asia și Europa oferă țărilor eurasiatice, în special Rusiei și Kazahstanului, un potențial imens. Aceste țări pot profita de poziția lor geografică și de extinderea infrastructurii lor regionale și continentale în domeniile energiei, comerțului și transportului.

Canalul „Eurasia” este doar o expresie a extinderii spațiului economic pe continentul eurasiatic în general, și în special în zona Eurasiei Centrale. Acest avans în domeniile comerțului, energiei și transportului provoacă schimbări geopolitice în regiunile caspică și central-asiatică, unde Rusia, China și Kazahstan se află într-o poziție favorabilă pentru a profita de rolurile lor de centre comerciale, energetice și de tranzit. Dacă canalul va fi finalizat, va putea crește aceste tendințe și roluri, adăugând încă o poziție pe tabla de șah eurasiatică.