Consecinţele unui răspuns negativ al grecilor la referendum asupra pieţei locale vor fi resimţite puternic, iar euro s-ar putea apropia de 5 lei.

Anunţul făcut de premierul Greciei privind organizarea unui referendum în decembrie, în care va fi decisă sau nu adoptarea planului de la Bruxelles privind măsurile de austeritate şi ştergerea datoriilor, a pus iar pe jar pieţele financiare. După luni de zile în care liderii europeni au negociat şi renegociat acordul privind modul în care trebuie ajutată Atena, Papandreou vine şi, cu un simplu anunţ, pune sub semnul îndoielii cam... totul!

Euro s-ar apropia de 5 lei

Creşterea riscului de ţară, deprecierea leului şi scăderea importantă a exporturilor sunt doar câteva dintre efectele negative pe care România ar putea să le resimtă în urma unui vot negativ al grecilor cu privire la ajutorul pe care Bruxelles-ul a decis să-l acorde Greciei.

În cazul în care Atena intră în incapacitate de plată şi ia decizia de a ieşi din zona euro, efectele asupra pieţelor financiare vor fi puternice şi ar putea dura cel puţin câteva luni, potrivit specialiştilor chestionaţi de EVZ. Pieţele financiare sunt cele care reacţionează primele şi cel mai puternic în urma unui şoc de acest gen, aşa că, cel mai probabil, românii vor resimţi aceste efecte la nivelul cursului de schimb şi costului creditelor.

Am putea să ne aşteptăm la un leu mai depreciat cu procente bune, care ar putea atingere un nivel de aproape 5 lei/euro. Totodată, ne putem aştepta la o creştere puternică a costului riscului de ţară.

Moment Lehman Brothers

"Am putea asista, pe termen scurt, la o stupoare ca în cazul Lehman Brothers. Pe termen mediu, costurile împrumuturilor vor creşte pentru toate statele europene", a afirmat analistului economic Aurelian Dochia.

De exemplu, în cazul României, la momentul anunţării falimentului Lehman Brothers, din 2008, euro era cotat la 3,6 lei, iar în cele trei luni scurse până la finele anului ajunsese aproape 4 lei. Expunerea puternică pe care principalii parteneri de export ai României o au asupra pieţei elene ar face ca aceştia să se resimtă puternic în urma falimentului grecesc. Economia zonei euro ar putea reîncepe să se resimtă, după ce abia reuşise să îşi revină. "În cazul României, exporturile ar putea să scadă cu 30 - 40% în cel mai pesimist scenariu", a spus, pentru EVZ, analistul economic Dragoş Cabat.

Incapacitatea de plată a Greciei ar face tot mai probabilă prelungirea recesiunii în zona euro, ceea ce ar afecta puternic creşterea noastră economică, nefiind exclus ca evoluţia PIB să reintre în teritoriu negativ.

Totodată, unele băncile europene, cu expunere mare pe Grecia, ar putea ajunge în colaps sau vor fi naţionalizate. "Dacă răspunsul grecilor la referendum va fi negativ, consecinţele vor fi grave, mai ales pentru ţara lor." ADRIAN VASILESCU, Consilier al guvernatorului BNR

TSUNAMI ÎN BĂNCI

Ce impact va exista asupra sistemului bancar

Dinu Boboc

La nivel european, băncile cu expunere mare pe Grecia vor avea nevoie de recapitalizare puternică pentru a nu intra în colaps. Cele pentru care nu vor exista bani privaţi, ar putea fi naţionalizate. Impactul unui faliment al Greciei asupra sistemului bancar românesc nu va fi însă unul major, consideră analiştii chestionaţi de EVZ.

"O situaţie foarte delicată a băncilor greceşti nu ar avea un efect atât de dramatic. Dacă acestea vor dori să-şi vândă activele din România vor exista instituţii financiare dornice să cumpere", a declarat analistul economic Aurelian Dochia.

În opinia sa, este destul de puţin probabil că acest capital grecesc al băncilor ar părăsi rapid România, ţinând cont că este legat de credite care trebuie recuperate, proces care ar putea dura ani de zile.

Naţionalizarea băncilor

"Dacă răspunsul grecilor va fi negativ, consecinţele vor fi grave, mai ales pentru Grecia", a avertizat şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Economiştii consideră că înrăutăţirea stării sistemului bancar elen ar putea determina guvernul de la Atena să ia în calcul naţionalizarea băncilor cu probleme majore, după modelul altor state din zona euro.

Ultimul exemplu de faliment al unei ţări a fost Argentina, în 2001. Totuşi, există multe diferenţe între acest caz şi cel al Greciei, avertizează Matei Păun, managing partner în cadrul firmei de consultanţă BAC Investment. "Grecia are parte acum de mult mai multă susţinere decât a beneficiat Argentina", a afirmat acesta.

Revenirea Greciei la drahmă este un scenariu puţin probabil, spun unii economişti, având în vedere conexiunile existente între această ţară şi celelalte ţări importante ale zonei.

Totodată, elenii nu au niciun interes să se izoleze de pieţele financiare, fiind dependenţi de finanţările externe, susţin aceştia. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/nxd9FUzo5vk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/d8ZmaEBf_bA" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>