Piața muncii, salarii, şomaj în 2024. Ştefan Guga, doctor în sociologie și antropologie socială, avansează o serie de previziuni legate de evoluţia economiei României în anul 2024. În opinia sa, anul acesta va fi unul crucial pentru viitorul economic pe termen mediu al ţării.

Piaţa muncii, salarii, şomaj în 2024. Multă lume se întreabă ce ne așteptăm pe parcursul acestui an. La acestă întrebare, sociologul Ștefan Guga, explică într-o amplă analiză evoluțiile și perspectivele de pe piaţa muncii.

„Anul 2024 se anunță decisiv: cel mai probabil, vom vedea impactul real al tendințelor macroeconomice din ultimii doi ani asupra pieței muncii și dinamicii salariale generale; vom vedea, de asemenea, și cum funcționează concret noua legislație a dialogului social și vom avea intervenții suplimentare pentru susținerea negocierilor colective; nu în ultimul rând, vom intra într-o nouă paradigmă a politicii salariului minim, care a devenit obiect de reglementare la nivel european”, spune sociologul legat de piaţa muncii.

Piața muncii în 2024

Situația din ultimii doi ani de pe piața muncii a confirmat pe deplin ideea că orice criză economică e diferită de celelalte. Combinația de inflație persistentă și foarte ridicată, pe de o parte, și o creștere a ocupării și o „lipsă” pregnantă a forței de muncă, pe de alta, e una în multe privințe fără precedent. „De fapt, dacă privim strict din perspectiva pieței muncii românești și europene, nu am avut și nu avem în continuare nicio criză”, scrie Ștefan Guga.

Piaţa muncii, salarii,  şomaj în 2024. Sursa foto: Pixabay

În septembrie 2023 (ultimele date disponibile la data redactării acestui eseu), numărul salariaților era în România cu 1,2% mai mare față de anul anterior și cu 3% peste septembrie 2019 (n.a: Toate datele din acest eseu provin de la Institutul Național de Statistică). Strict cantitativ, așadar, suntem într-o situație mai bună decât acum un an și am depășit și orice sincopă indusă de pandemie – față de septembrie 2021, numărul salariaților era cu 4,4% mai mare în septembrie 2023.

Există totuși suficiente indicii că situația nu este chiar atât de bună. Rata șomajului în trimestrul II al lui 2023 era de 5,4%, ușor superioară nivelului din aceeași perioadă a anului precedent (5,3%) și clar peste ce se înregistra în 2019 (3,8%). Rata ocupării (ponderea populației ocupate în total populație în vârstă de muncă) a scăzut la 48,6% în trimestrul II din 2023 de la 49,4% în 2022, respectiv 53,7% în 2019. Tendința ultimilor ani este, deci, ca din ce în ce mai mulți oameni să nu mai fie activi pe piața muncii, spre deosebire de perioada imediat anterioară pandemiei. Rata scăzută a ocupării este o problemă structurală și istorică în România, iar faptul că se agravează este îngrijorător.

IT-ul și agricultura câștigă tot mai mulți angajați

Piața muncii în 2024. În contrast cu aceste activități, alte sectoare au crescut puternic în 2023, confirmând tendințele ultimilor ani. E vorba în special de sectorul IT (+7,1% față de 2022 și nu mai puțin de +54,5% față de 2019), dar și de agricultură, fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice, construcții sau HORECA.

Motivele sunt multiple: formalizarea muncii în cazul agriculturii, avansul digitalizării în cazul sectorului IT, investiții în infrastructură și cerere ridicată în cel al construcțiilor, revenire puternică post-pandemie în cazul sectorului HORECA. Totuși, 2023 a fost marcat de semnale puternic negative pentru unele dintre aceste sectoare, nu doar în România, ci la nivel european și chiar global: boomul de lungă durată din IT pare să se încheie, construcțiile sunt în declin accentuat ca urmare a turbulențelor macroeconomice, iar cererea din HORECA începe să fie vizibil afectată de creșterea prețurilor.

Piaţa muncii, salarii,  şomaj în 2024. Sursa foto: Pixabay

E posibil un declin accelerat al pieței muncii

Încetinirea e confirmată și de dinamica locurilor de muncă vacante. Cu unele excepții – sectorul energetic, sectorul asigurări și bănci și cel al tranzacțiilor imobiliare –, rata locurilor de muncă vacante este astăzi sub nivelul din 2022 și clar sub nivelul din 2019. Scăderi semnificative ale cererii de forță de muncă sunt înregistrate în servicii în general, dar și în sectorul public și în transporturi.

Pentru companii, oprirea angajărilor este una dintre primele măsuri de gestionare a stagnării sau scăderii activității. Ne putem aștepta, de asemenea, la renunțarea la lucrătorii cu contracte de muncă „atipice” (pe durată determinată, cu normă parțială, prin agent de muncă temporară), chiar dacă acest lucru nu se reflectă în cifrele de ansamblu.

Ținând cont de aceste tendințe, un declin mai accentuat al pieței muncii nu este deloc imposibil pentru 2024. E clar însă că situația ciudată din 2022 și prima parte a lui 2023, când am avut și inflație foarte ridicată și creștere puternică pe piața muncii, nu putea fi de lungă durată. Pentru 2024, Comisia Europeană prognozează o stagnare a ocupării în România, în timp ce Comisia Națională de Prognoză este, ca de obicei, mai optimistă, estimând o creștere de 1,6% a numărului de salariați. Ținând cont de problemele din ce în ce mai acute cu care se confruntă tocmai sectoarele care au crescut în ultimii ani, motivele de optimism sunt destul de puține.

Piața muncii. Salariile în 2024

Piața muncii în 2024.Comisia Națională de Prognoză estimează că salariile vor continua să crească rapid și în 2024 (peste 9% în medie), o creștere semnificativ mai mare decât a inflației (4,6% la sfârșitul anului). Încă o dată, asemenea prognoze sunt destul de optimiste. Pe de o parte, dinamica pieței muncii devine din ce în ce mai nefavorabilă unor creșteri salariale semnificative, iar angajatorii vor fi în orice caz din ce în ce mai reticenți să crească salariile în al patrulea an cu inflație considerabilă. Pe de altă parte, creșterile salariului minim și evoluțiile salariale din sectorul bugetar ar putea împinge în sus dinamica salarială generală.

Piaţa muncii, salarii,  şomaj în 2024. Sursa foto: Pixabay

În ce privește salariile din sectorul public, o nouă lege a salarizării din sectorul bugetar este în curs de elaborare. Această lege va fi extrem de importantă pentru dinamica salarială de ansamblu în următorii ani, la fel cum s-a întâmplat cu legea anterioară, care a inclus creșteri salariale semnificative, reducând (chiar dacă doar parțial) lipsa forței de muncă în anumite sectoare-cheie (în special în sistemul public de sănătate) și impulsionând creșterile salariale în ansamblul pieței muncii. Contextul nu e tocmai unul favorabil, dacă ținem cont de întreaga dezbatere despre gestionarea deficitului bugetar. Cel mai probabil, noua lege va aduce anumite creșteri salariale, însă greu de crezut că ele vor fi de dimensiunea celor din 2018.

Negocieri colective și dialog social

Piața muncii în 2024. În stadiul actual, spune sociologul Ștefan Guga, pot fi făcute două comentarii despre noua legislație a dialogului social. În primul rând, chiar dacă schimbarea este în mod cert favorabilă lucrătorilor și sindicatelor și chiar dacă ea era așteptată de foarte mult timp, efectele pozitive vor apărea doar pe termen mai lung. Organizațiile sindicale, dar și cele patronale, vor avea nevoie de o perioadă de adaptare la noul cadru legislativ, inerția ultimului deceniu și jumătate (absența negocierilor sectoriale și naționale, dispariția grevelor, șubrezirea organizațională) fiind imensă.

În al doilea rând, schimbării legislative i se vor adăuga în 2024 măsuri suplimentare de impulsionare a negocierilor colective, ca urmare a transpunerii Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Pe scurt, Directiva prevede că statele membre în care gradul de acoperire a negocierilor colective este de sub 80% trebuie să ia măsuri pentru promovarea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire. În acest sens, Guvernul României a prevăzut deja modificări ale legislației muncii (atât Codul Muncii, cât și Legea Dialogului Social), precum și adoptarea unui „plan de acțiune”, conform prevederilor Directivei. Toate acestea ar trebui finalizate până în noiembrie 2024.”, scrie Ştefan Guga