Pericol nuclear la granițele României. La un pas de un nou Cernobîl

Pericol nuclear la granițele României. La un pas de un nou Cernobîl Sursa: Arhiva EVZ

Un reactor nuclear situat în sudul Rusiei a fost oprit, miercuri noaptea, după ce a fost detectată o scurgere suspectă de abur. Compania care exploatează respectiva centrală a dat joi asigurări că în pofida accidentului, nu s-a generat o creștere a radioactivității.

Potrivit Rosenergoatom, filială a agenţiei naţionale ruse Rosatom, reactorul numărul doi dintre cele patru câte numără această centrală situată lângă Rostov-pe-Don, oraş important din sudul Rusiei, a trebuit oprit pentru reparaţii, după o scurgere detectată miercuri, la orele 21:54 GMT.

După ce conducta se va răci „totul va fi reparat în două zile”

Această scurgere a fost cauzată de un defect de sudură de 18 milimetri la o conductă ce transporta apă non-radioactivă spre generatorul de abur al reactorului, potrivit aceleiaşi surse.

„Exista o mică scurgere de abur", a declarat Andrei Timonov, purtătorul de cuvânt al Rosenergoatom. El a afirmat că incidentul nu constituie un pericol şi a încercat să liniștească opinia publică afirmând că „totul va fi reparat în două zile", după ce conducta se va răci.

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit Rosenergoatom, nivelurile de radiaţii de lângă centrală sunt „conforme nivelurilor normale".

Rusia este unul dintre principalii producători de energie nucleară din lume. Rosatom operează 38 de reactoare, construite în principal în timpul perioadei sovietice, în 11 centrale de pe întreg teritoriul rus.

Moscova se poziţionează ca un exportator-cheie de servicii legate de energia nucleară, iar Rosatom lucrează inclusiv la proiecte în India şi în Egipt.

35 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl

Uniunea Sovietică a fost în 1986 scena celei mai grave catastrofe nucleare din lume, după ce a explodat reactorul numărul patru de la Cernobîl, astăzi în Ucraina.

Anul acesta s-au împlinit 35 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Precipitaţiile radioactive au contaminat atunci o bună parte din Europa.

România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate. Nu sunt statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiştii sunt de părere că există o legătură între acesta şi creşterea cazurilor de cancer şi leucemie.