Social
Pe fondul declinului rural, școlile dispar de la sate. O nouă provocare pentru clasa politică
Elevi. Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
România se confruntă cu depopulare accelerată în mediul rural. Populația scade, școlile se reorganizează, iar peste 500 de unități de învățământ își pierd personalitatea juridică în anul școlar 2025–2026. Datele INS și ale Ministerului Educației arată un declin care schimbă radical harta educației rurale.
Populația scade, iar satele îmbătrânesc rapid
Datele oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică confirmă dimensiunea declinului. La 1 ianuarie 2025, populația după domiciliu era de 21.739.400 persoane, în scădere cu 0,5% în doar un an, potrivit raportului publicat de INS și citat de Bursa.ro. Mediul urban totaliza 12.051.700 de persoane, iar mediul rural 9.687.700, ceea ce arată o diminuare constantă a comunităților rurale.
În același raport, INS arată că numărul persoanelor de peste 65 de ani îl depășește cu 32,4% pe cel al copiilor între 0 și 14 ani. Demografia confirmă astfel un fenomen deja vizibil: în multe sate, generațiile tinere sunt tot mai puține, iar reînnoirea populației nu mai are loc.
Un alt indicator oferit de INS și citat de Europa Liberă arată că populația rezidentă a României era de 19.036.031 persoane la 1 ianuarie 2025, în scădere cu 31.545 față de anul precedent.
Declinul demografic afectează direct școlile, iar semnalele sunt vizibile acolo unde clase întregi dispar.
Rețeaua școlară intră în restructurare accelerată
Ministerul Educației a anunțat în vara anului 2025 că 507 unități de învățământ cu personalitate juridică vor fi transformate în structuri arondate altor școli în anul școlar 2025–2026. Aceasta reprezintă aproximativ 8,1% din totalul școlilor, un procent considerabil care reflectă presiunea asupra rețelei de educație din mediul rural.
Într-o analiză separată, Ministerul Educației preciza că aproximativ 850 de unități școlare nu îndeplineau pragul minim prevăzut de Legea 141/2025 privind numărul de elevi sau preșcolari. O parte dintre acestea au intrat în procesul de reorganizare, iar restul urmează să fie evaluate în anii următori.
Pentru anul școlar 2026–2027, inspectoratele școlare trebuie să transmită noile propuneri de reorganizare până la 23 februarie 2026, conform calendarului oficial publicat de Minister. Acest mecanism arată că reorganizarea școlilor devine o practică anuală, necesară pentru a adapta rețeaua la realitățile populației.
Satul de poveste
Fenomenul satelor fără clasa I și lipsa datelor centralizate
În spațiul public au circulat afirmații privind existența a aproximativ 400 de localități în care, la nivelul anului școlar curent, nu există niciun elev înscris în clasa I. Până în prezent, nu există însă o centralizare oficială publicată de Ministerul Educației sau INS care să confirme exact această cifră.
Ceea ce există în mod cert sunt datele care arată declinul: scăderea natalității, migrația masivă, îmbătrânirea populației și reorganizarea forțată a școlilor. În absența unei raportări centralizate, fenomenul poate fi cuantificat doar indirect, prin numărul mare de unități amendate, comasate sau fără capacitate de funcționare pentru clasele primare.
Impactul migrației asupra satelor fără elevi
Migrația internă și externă este unul dintre factorii majori care golesc satele. Familiile tinere se mută în orașe sau în alte țări, iar în multe localități rămân doar bunicii. Acest lucru are două consecințe imediate:
Prima este pierderea continuității școlare. Dacă într-o localitate nu există suficienți copii pentru o clasă I, școala nu poate funcționa, iar copiii – acolo unde mai sunt – trebuie transportați la școli din alte sate.
A doua consecință este accelerarea declinului comunității. În momentul în care o localitate nu mai are școală, atractivitatea pentru noii locuitori scade dramatic. Satele se depopulează și mai rapid, iar infrastructura locală devine inutilizabilă.
