Diferența de alegători vine din faptul că 23.494 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, 88 de persoane din cauza interzicerii exercitării dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție, iar 152 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Conform raportului Autorității Electorale Permanente, 670.927 au domiciliul în străinătate.

Printre românii care au domiciliul în afara țării, se poate observa că, în unele state, există câte un singur votant. Astfel, întâlnim câte un român în țări precum Antilele Olandeze, Cambodgia, Comore, Guyana Franceză, Jamaica, Jersey, Liberia, Micronezia, Nepal, Rwanda, Sri Lanka, Togo și Tuvalu și câte doi în țări precum Camerun, Ciad, Gambia, Kârgâzstan și Taiwan. Restul de 18.266.131 de alegători au domiciliul sau reședința în țară.

De menționat este faptul că avem 2.300 de alegători vechi de peste un secol, adică au depășit vârsta de 100 de ani. Pe lângă aceștia, cei mai în vârstă alegători sunt: 95 ani – 7.209 alegători, 96 ani – 5.481 alegători, 97 ani – 3.999 alegători, 98 ani – 2.680 alegători, 99 ani – 2.306 alegători. 234.329 de alegători vor putea vota pentru prima dată, aceștia împlinind vârsta de 18, dintre care 18.219 au fost înscriși în Registrul electoral din oficiu, împlinind vârsta majoratului în luna decembrie.

Râmâne de vâzut câți dintre aceștia își vor exercita dreptul de vot. Dacă e să ne uităm la prezența la vot din ultima vreme, putem observa că la Referendumul din 2018 pentru revizuirea Constituției cu privire la redefinirea termenului de familie a fost o prezență de 20,41%, iar la alegerile parlamentare din decembrie 2016 s-au prezentat la vot doar 39,49%. Numai la alegerile prezidențiale votează peste jumătate de români. La alegerile prezidențiale din 2014, în turul I a fost o prezență de 52.3%, iar în turul al II-lea au votat 62.04%.

 

Te-ar putea interesa și: