Patru asociații din Justiție acuză lipsa de transparență a Comitetului pentru revizuirea legislației. Critici la adresa lui Bolojan

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Patru asociații profesionale – Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Procurorilor din România (APR) și Asociația Profesională a Judecătorilor „Alexandru Ioan Cuza” Galați (APJ) – critică Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, constituit de premierul Ilie Bolojan. Potrivit acestora, la ședința din 14 ianuarie 2026, membrii comitetului nu au dezvăluit autorii celor peste 110 amendamente discutate și nu au explicat criteriile după care unele ONG-uri au fost invitate, iar altele excluse.

Bolojan, aspru criticat pentru problemele din Justiție

Reprezentanții asociațiilor subliniază că, în ciuda solicitărilor repetate, aceste aspecte au rămas neclarificate, ceea ce ridică semne de întrebare privind obiectivitatea și transparența comitetului.

Asociațiile reclamă faptul că majoritatea propunerilor transmise comitetului nu erau asumate de nimeni și că reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului au insistat că nu sunt amendamente propriu-zise, ci „contribuții ale unor entități interesate”.

„Față de faptul că, din cele 110 ‘amendamente’, doar foarte puține aveau menționați autorii (22), am solicitat consilierului de stat care conduce lucrările comitetului (n.r. Andrei Lupu) să precizeze cine sunt autorii acestor propuneri, pentru ca toți cetățenii interesați să știe cine și le asumă. În pofida legitimității acestei întrebări, nu am primit un răspuns la aceasta, fiind pentru prima dată de când participăm la astfel de comisii, de peste 20 de ani, în care propuneri de modificări importante ale legilor justiției nu sunt asumate de nimeni”, se arată în comunicat.

Limitele în care ar trebui să se încadreze Comitetul

Comitetul, conform deciziei de înființare, nu are competență legislativă și nu poate adopta modificări ale legilor justiției. , spun asociațiile. Obiectivul său ar fi doar dezbaterea problemelor administrative și formularea de recomandări pentru Guvern.

„Reprezentanții asociațiilor subscrise, precum și cei ai Secției pentru Judecători au subliniat că, prin raportare la dispozițiile constituționale, un astfel de comitet nu poate avea inițiativă legislativă. Prin urmare, nu poate dezbate propuneri de amendamente la legi. De altfel, potrivit art. 5 din Decizia nr. 574/2025, comitetul poate doar să adopte ‘recomandări’ pe care să le trimită Primului-ministru”, mai arată aceștia.

Reprezentanții asociațiilor au adăugat că, potrivit consilierului de stat care conduce lucrările comitetului, obiectivul acestuia nu este elaborarea unor noi legi ale justiției sau destabilizarea sistemului, ci crearea unei punți între executiv, legislativ și societatea civilă.

„În urma solicitărilor insistente de a se lămuri aceste chestiuni, răspunsul consilierului de stat care conduce lucrările comitetului a fost următorul: obiectivul nu este să scoatem acum noi legi ale justiției și să aruncăm justiția în aer, ci să facem o punte între executiv şi legislativ şi societatea civilă. Comitetul nu își propune să iasă cu un text care să fie dus în Parlament sau să se transforme în OUG, ci să găsească metode pentru îmbunătățirea activității justiției. Tabelul cu ‘amendamentele’ trimise nu reprezintă propunerile Guvernului, ci acestea provin de la alte persoane, inclusiv persoane fizice, magistrați sau nu”, menționează sursa.

Regulamentul de funcționare

Ministerul Justiției lucrează la un proiect de regulament pentru clarificarea modului de lucru al comitetului, ce va fi transmis participanților înaintea următoarei ședințe.

„În ciuda întrebărilor legitime ale reprezentanților asociațiilor subscrise, nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu – fapt remarcat corect și de către reprezentanții Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, spun reprezentanții asociațiilor.

Asociațiile mai spun că, printr-un mail comun, trei asociații profesionale ale judecătorilor – Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza” Galați și Asociația NextJudex – au solicitat să fie invitate la lucrările Comitetului. Dintre acestea, doar Asociația NextJudex a primit invitația, iar motivele pentru excluderea celorlalte două nu au fost explicate, deși cererea tuturor a fost transmisă prin același e-mail.

„Or, lipsa oricăror criterii privind selecția invitaților ridică serioase și legitime semne de întrebare cu privire la subiectivismul acestui Comitet, ce pare a urmări, în realitate, validarea unor probleme și soluții deja indicate în spațiul public de anumite asociații și ONG-uri ce participă ca invitați în cadrul Comitetului”, arată sursa.

Temele discutate

La ședință au fost abordate probleme organizatorice, printre care deficitul de personal în instanțe și parchete, digitalizarea sistemului judiciar și reorganizarea hărții judiciare. Asociațiile avertizează că unele dintre aceste teme exced competențelor comitetului, fiind în responsabilitatea Consiliului de Management Strategic (COMS).

„Subscrisele asociații subliniem faptul că problema deficitului de resurse umane este una cronică a sistemului judiciar, ce afectează durata, eficiența și calitatea procedurilor judiciare, cu efect direct asupra dreptului la un proces echitabil al cetățeanului. În ultimii 20 de ani, această problemă recurentă s-a tot acutizat, deși a făcut obiectul a numeroase strategii, analize, memorandumuri, pacte sau alte declarații de intenții. În realitate, în lipsa unei voințe politice reale în acest sens, materializată inclusiv prin asigurarea finanțării necesare, orice strategie rămâne o simplă declarație, lipsită de valoare practică”, mai spun acestea.

Conform reprezentanților asociațiilor, deși justiția rămâne frecvent subiectul declarațiilor politice, problema principală, respectiv lipsa resurselor umane, s-a agravat din cauza deciziilor guvernamentale, precum blocarea concursului de intrare directă în magistratură în 2025 și 2026. La aceasta se adaugă interdicția de organizare a concursurilor pentru personalul auxiliar și conex din instanțe și parchete, precum și limitarea numărului de asistenți de judecător la nivelul proiectului pilot, considerat insuficient pentru întreg sistemul.

Tensiuni tot mai mari în Justiție. Detalii despre reorganizarea parchetelor

Conform reprezentanților asociațiilor, proiectul de reorganizare a parchetelor prevede ca fiecare județ să aibă un singur parchet, iar procurorii de la aceste structuri să asigure atât activitatea de urmărire penală, cât și prezența la ședințele de judecată în toate instanțele din județ, în aceeași zi.

Asociațiile au atras însă atenția că desființarea unor judecătorii mici, neatractive, dar costisitoare, se lovește de refuzul decidenților politici, în special al primarilor, pentru că menținerea acestora este considerată importantă pentru administrația locală.

Reprezentanții asociațiilor au mai spus că, în lipsa unei voințe politice clare la nivelul coaliției de guvernare, proiectul de reconfigurare a hărții judiciare rămâne doar un exercițiu de imagine. Totuși, s-a convenit ca CSM și Ministerul Justiției să elaboreze un proiect de reconfigurare, urmând ca apoi să fie formulate recomandări pe această temă. Digitalizarea vine la pachet cu o serie de provocări

Pe tema digitalizării instanțelor, asociațiile au semnalat problema transferului bazelor de date, aflate până acum în administrarea instanțelor, către un server controlat de Ministerul Justiției. Aceștia au făcut referire la poziția Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, care se opune unei astfel de soluții, și au subliniat că parchetele își administrează deja propriile baze de date, fără intervenția ministerului.

Comitetul și-a declinat competența în acest caz, indicând că problema ține de Consiliul de Management Strategic (COMS), responsabil de strategia și prioritățile sistemului judiciar, inclusiv alocarea resurselor materiale și umane, mai spun asociațiile.

Acestea au mai arătat că președintele Comitetului pare să fie confuz în legătură cu diferența între dosarul electronic și Ecris 5, iar explicațiile oferite de reprezentanții CSM și MJ au clarificat doar parțial stadiul implementării și modul de funcționare. Ele au atras atenția că discuțiile bazate pe „impresii” nu pot fi constructive și nu conduc la identificarea unor probleme reale, alimentând falsa percepție că sistemul judiciar ar fi capturat.

Auditul sistemului de repartizare aleatorie este în curs la Ministerul Justiției, raportul fiind așteptat pentru jumătatea lunii iunie 2026.

În așteptarea ședinței din 26 ianuarie

În ceea ce privește ședința programată pentru 21 ianuarie 2026, asociațiile au spus că au solicitat să li se comunice modul de stabilire a temelor de discuție și dacă prioritizarea acestora este asumată la nivel guvernamental.

Răspunsul a fost că acestea au fost stabilite de consilierul de stat care conduce lucrările Comitetului, menționează sursa.

Asociațiile au criticat faptul că temele considerate prioritare de peste 2.500 de judecători care au răspuns la chestionarul CSM nu au fost luate în considerare.

De asemenea, ele au sesizat o dublă măsură, deoarece propunerile provenite de la procurori vor fi dezbătute după centralizare, evidențiind o prioritate clară acordată acestora.

Asociațiile, deschise unui dialog

În final, asociațiile au subliniat că rămân deschise la dialog și dezbateri pentru îmbunătățirea legislației, dar și-au exprimat rezerve serioase privind scopul, competențele și efectele funcționării Comitetului, considerând că acesta poate periclita independența justiției.

Ele au afirmat că vor continua să participe la lucrările Comitetului pentru a-și susține punctele de vedere și pentru a apăra drepturile și libertățile cetățenilor.

„În pofida acestor rezerve, vom participa la lucrările comitetului, pentru a prezenta și susține argumentat punctele noastre de vedere și pentru a apăra independența justiției, drepturile și libertățile fundamentale ale cetăţenilor”, au încheiat reprezentanții asociațiilor.