Pasiunea ciudată a scriitorului Cezar Petrescu

Pasiunea ciudată a scriitorului Cezar Petrescu

Scriitorul Cezar Petrescu a mai avut o pasiune pe lângă aceea de a scrie romane sau aceea de a fi gazetar: îi plăcea să deseneze. Vă prezentăm câteva astfel de lucrări.

Un aspect mai puțin cunoscut al personalității scriitorului Cezar Petrescu este pasiunea acestuia pentru grafică: „în loc să lucrez cu sporul cuvenit în acest timp, mă surprind desenând pe marginea hârtiei”, îi mărturisea acesta Georgettei Ciocâlteu, la 19 octombrie 1932. Desenele au ca surse de inspirație apropiați ai scriitorului, colaboratori din redacțiile publicațiilor conduse de acesta („România” și „Gândirea”) și personalități politice ale vremii.

 Mai sunt multe de aflat despre această preocupare a scriitorului. În această perioadă, la Paris și la Lyon, în Franța, Muzeul Național al Literaturii Române Iași expune o parte din lucrările de grafică ale lui Cezar Petrescu. Expoziția este prilejuită de publicarea romanului „Calea Victoriei”  de Cezar Petrescu, la editura pariziană Non Lieu, în traducerea lui Jean-Louis Courriol.

Expoziţia include numeroase lucrări de grafică ale lui Cezar Petrescu din patrimoniul MNLR Iași: portrete feminine, masculine şi de grup, imaginile din profil fiind preferatele autorului. Majoritatea lucrărilor sunt realizate în tuș și creion negru, autorul utilizând uneori și alte culori precum roșu sau albastru. Cele mai multe dintre ele nu sunt semnate și nici datate. Un indiciu important îl constituie faptul că unele portrete sau grupuri de portrete sunt realizate pe foi cu antetul ziarelor ,,România” și ,,Gândirea”, făcând trimitere la perioadele în care autorul era la conducerea acestor publicații. Multe alte desene ale scriitorului se găsesc la Casa Memorială „Cezar Petrescu” de la Bușteni.

Unul dintre puținele personaje identificate:  Vintilă Brătianu

O scurtă biografie

 

Cezar Petrescu s-a născut în data de 1 decembrie 1892, la Hodora, în județul Iași, în familia profesorului Dimitrie Petrescu și a Olgăi Petrescu (născută Comoniță), descendentă a unei vechi familii de boieri moldoveni.  Absolvent al Facultății de Drept a Universității ieșene, Cezar Petrescu debutează în publicația socialistă a lui N.D. Cocea, „Facla”, în anul 1912. Împreună cu Adrian Maniu și Gib Mihăescu, în anul 1921, pune bazele mensualului „Gândirea”, importantă revistă din interbelicul românesc, care „oferea tocmai ceea ce lipsea oricărei alte reviste: libertatea”, după cum mărturisea scriitorul peste câțiva ani.

     În 1922 debutează editorial cu volumul „Scrisorile unui răzeș”, volum ce va fi distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Activitatea scriitorului este dublată de o însemnată activitatea publicistică. În anul 1928 este ales deputat în Parlamentul României, iar trei ani mai târziu este distins cu Premiul Național pentru Literatură. După 1947, duce o activitate publicistică importantă în presa noului regim, continuându-și proiectele literare interbelice. În 1955 este ales membru al Academiei Române. Cezar Petrescu s-a stins din viață la 9 martie 1961. A rămas cunoscut în literatura română prin romanele „Întunecare” și „Calea Victoriei”, precum și prin literatura pentru copii („Fram, ursul polar”, „Neghiniță” etc.).

    Muzeul Național al Literaturii Române Iași deține un important fond Cezar Petrescu, donat de sora acestuia, Smaranda Chehata, care conține numeroase fotografii, corespondență și manuscrise, documente, acte și obiecte personale, ediții ale operei scriitorului, precum și mai multe desene și portrete grafice. Lucrările grafice expuse în cadrul celor două expoziții vernisate la Paris și la Lyon completează personalitatea celui care a fost asemănat cu un „tanc” al literaturii române: „o personalitate de artist dăruit în variate domenii, de cititor infatigabil, de scriitor, de publicist, de grafician” (Nicolae Carandino).