Parlamentul Britanic dezbate studiul realizat de o româncă, care arată o latură negativă a politicii din UK

Membrii Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au subestimat în mod sistematic sprijinul public pentru politicile climatice, iar această percepție eronată le-a influențat deciziile politice, potrivit unui studiu academic realizat de cercetătoarea româncă Lisa Maria Tănase, de la University of Cambridge. Concluziile cercetării, analizate pe larg de The Guardian la începutul acestui an, au ajuns recent și în dezbaterea politică oficială din Regatul Unit.

Popularizarea mediatică a studiului a generat reacții directe în Parlamentul din Marea Britanie, unde rezultatele cercetării au fost invocate săptămâna trecută în Camera Comunelor de către ministrul de stat pentru Energie, deputatul Michael Shanks. Momentul a marcat un caz rar în care o teză doctorală este citată explicit într-o dezbatere parlamentară, ca argument pentru reconsiderarea politicilor publice.

Cercetarea care a atras atenția Guvernului britanic

Lisa Maria Tănase a relatat public contextul în care studiul său a fost menționat în Parlament, într-o postare pe LinkedIn, unde a atașat și secvența video din Camera Comunelor. Potrivit cercetătoarei, ministrul a arătat că tocmai citise despre concluziile lucrării sale, care indică o discrepanță semnificativă între percepțiile parlamentarilor și opiniile reale ale cetățenilor.

„În cadrul reuniunii parlamentare, ministrul a menționat că tocmai citise despre rezultatele studiului meu, care arată că parlamentarii tind să subestimeze sprijinul public pentru politicile climatice, subliniind că, în ciuda unui mediu informațional zgomotos și polarizat, există, de fapt, o cerere publică mai mare pentru acțiuni climatice guvernamentale mai puternice decât se presupune adesea”, a scris Lisa Maria Tănase.

Studiul citat de presa britanică și de reprezentantul Guvernului este, în realitate, cercetarea doctorală a Lisei Maria Tănase, finalizată la sfârșitul anului trecut și publicată recent. Teza poartă titlul „Când politicienii interpretează greșit publicul: Dovezi experimentale că politicienii subestimează sprijinul pentru politicile climatice și soluțiile bazate pe norme”.

Ce a analizat concret studiul doctoral

Potrivit rezumatului disponibil public, cercetarea a avut ca obiectiv principal verificarea ipotezei conform căreia parlamentarii din Regatul Unit interpretează greșit nivelul de sprijin public pentru politicile climatice. În același timp, studiul a analizat dacă aceste percepții eronate pot fi corectate prin expunerea politicienilor la date reale privind opinia publică.

„Având în vedere rolul central al parlamentarilor în modelarea direcției politicilor, subestimarea sprijinului public pentru acțiunile climatice ar putea avea consecințe grave asupra progresului climatic și asupra democrației reprezentative, dar rămâne insuficient studiată”, se arată în rezumatul tezei.

Cercetarea s-a bazat pe un studiu experimental care a inclus un sondaj online realizat cu aproximativ 100 de parlamentari britanici în funcție și 600 de politicieni flamanzi din Belgia. Sprijinul declarat de aceștia pentru patru politici climatice a fost evaluat atât în condiții de prezentare neutră, cât și atunci când erau subliniate costurile economice. Rezultatele au fost comparate cu date obținute din sondaje reprezentative la nivel național.

Concluziile-cheie despre percepțiile greșite ale politicienilor

Rezultatele indică faptul că parlamentarii au subestimat semnificativ sprijinul public și disponibilitatea cetățenilor de a accepta impactul financiar al politicilor climatice. Studiul a mai arătat că politicienii au exagerat nivelul de polarizare partizană și au subestimat într-o măsură și mai mare sprijinul existent în rândul alegătorilor conservatori.

Un alt rezultat important este acela că subestimarea este mai pronunțată în rândul politicienilor care se opun politicilor climatice. Totuși, chiar și politicienii care susțin măsuri ecologice tind, în medie, să subestimeze dezirabilitatea publică a acestora. Aceste percepții greșite pot descuraja activ susținerea politicilor climatice, prezentând opinia publică drept mai slabă și mai polarizată decât este în realitate.

Datele globale și „spirala tăcerii”

Cercetarea se suprapune cu alte studii recente care arată că 89% din populația lumii își dorește măsuri mai ferme pentru combaterea crizei climatice. Potrivit editorului de mediu al The Guardian, Damian Carrington, această majoritate uriașă este adesea prinsă într-o „spirală a tăcerii” auto-împlinitoare, deoarece oamenii cred în mod eronat că opiniile lor pro-climatice sunt minoritare.

The Guardian a lansat inclusiv o secțiune dedicată acestui fenomen, intitulată „Proiect 89%”, care are ca scop conștientizarea publicului larg și a decidenților că politicile de mediu beneficiază de o susținere super-majoritară. Experții consultați în cadrul proiectului au arătat că simpla conștientizare a acestui fapt ar putea reprezenta un punct de cotitură social, facilitând adoptarea unor măsuri climatice urgente.

Cât de mare este subestimarea în Regatul Unit

La începutul anului 2025, parlamentarii britanici au fost rugați să estimeze nivelul de sprijin public pentru mai multe politici ecologice. Răspunsurile lor au fost comparate cu un sondaj realizat de Ipsos în rândul populației generale, folosind aceleași întrebări.

În cazul unor măsuri precum taxarea diferențiată a produselor în funcție de impactul ecologic sau anumite taxe aplicate consumatorilor fideli, parlamentarii au considerat că sprijinul este minoritar. Datele reale au arătat însă că majoritatea populației susține aceste politici, diferența fiind de aproximativ 15 puncte procentuale. Subestimări și mai mari au fost identificate în cazul taxelor pe carnea roșie și produsele lactate, unde diferența a ajuns la 18 puncte procentuale. Pentru granturile și împrumuturile destinate eficientizării energetice a locuințelor, subestimarea a fost de aproximativ șapte puncte procentuale.

Rezultatele din Belgia și efectul corectării informației

Eșantionul mai mare de politicieni flamanzi i-a permis Lisei Maria Tănase să testeze dacă prezentarea nivelului real de sprijin public poate corecta percepțiile greșite. În acest caz, datele au fost comparate cu un sondaj realizat de University of Antwerp, iar politicienii și cetățenii proveneau din regiunea Flandra.

Pentru politici precum creșterea taxelor pe biletele de avion pe distanțe scurte sau limitarea posibilității autorităților locale de a bloca parcurile eoliene, politicienii au subestimat sprijinul public cu aproximativ 25 de puncte procentuale. Rezultate similare au fost observate pentru subvenționarea panourilor solare și stabilirea prețurilor în funcție de impactul asupra mediului.

După ce politicienii au fost informați despre nivelul real de sprijin public, estimările lor privind alte politici ecologice au crescut cu aproximativ 10 puncte procentuale față de un grup de control. Chiar și așa, percepțiile greșite nu au dispărut complet, fiind menținută o subestimare de circa șapte puncte procentuale.

Dezinformarea climatică și presiunea vocilor vocale

În interviurile realizate în cadrul cercetării, un politician important a declarat că este plauzibil ca aleșii să fie influențați disproporționat de cei care se opun politicilor ecologice, deoarece aceste grupuri sunt mai vocale și mai bine organizate. Lisa Maria Tănase a explicat că există și o componentă de dezinformare intenționată, alimentată de interese economice și de titluri senzaționale care ajung atât la public, cât și la parlamentari.

Cercetătoarea colaborează deja cu factori de decizie din Regatul Unit și Uniunea Europeană și a inițiat un studiu similar privind lacunele de percepție în rândul parlamentarilor din Danemarca. Potrivit acesteia, o mai bună înțelegere a mediului informațional ar putea reduce vulnerabilitatea politicienilor la percepții greșite și ar putea contribui la politici climatice mai aliniate cu voința reală a publicului.

Parcurs academic și recunoaștere internațională pentru Lisa Maria Tănase

Conform profilului său profesional, Lisa Maria Tănase a absolvit studiile de licență și master la University College London și și-a finalizat doctoratul la Universitatea Cambridge în perioada 2022–2025. În octombrie 2018, ea a fost distinsă cu un premiu de excelență acordat de Ambasada României în Regatul Unit, pentru performanțe academice remarcabile, într-un context în care peste 3.000 de studenți români urmau studii universitare în Marea Britanie.