Pe vremea când făcea opoziţie, deputatul-constituţionalist Emil Boc era unul dintre cei mai vocali critici ai guvernării PSD, acuzând puterea de atunci de subminare a Parlamentului prin numarul nesfârşit de ordonanţe.
După o îndelungată ezitare, acelaşi Boc şi partidul său, în frunte cu mentorul Traian Băsescu, şi-au făcut campanie de imagine fluturând steagul reformării clasei politice, din temelii, prin schimbarea sistemului electoral şi introducerea votului uninominal (prea puţin contează, în context, forma care a fost adoptată în cele din urmă). Rezultatul mult trâmbiţatei reforme: în sesiunea parlamentară februarie-iunie, Camera Deputaţilor a votat ....trei propuneri legislative!
Tema reducerii numărului de ordonanţe a fost reluată de Boc şi în procesul de revizuire a legii fundamentale, deputatul făcând parte din comisia specială care a lucrat la noul proiect, aprobat prin referendum în 2003, proiect ce prevede că Executivul poate emite astfel de acte normative numai în cazuri excepţionale. Realitatea din teren arată însă că Executivul condus de fostul deputat de Cluj a preluat aceleaşi obiceiuri proaste ale Cabinetului Năstase, iar introducerea votului uninominal nu a făcut niciun fel de minuni în privinţa Parlamentului. Mai mult, Guvernul Boc a dat şi controversata ordonanţă de urgenţă care prevede abrogarea unui act normativ înainte ca acesta să intre în vigoare. Grija Robertei-dărâmarea zidurilor
În vreme ce aleşii uninominali au venit la muncă, timp de jumătate de an, doar pentru a discuta ordonanţele Guvernului PD-L-PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Anastase s-a remarcat prin proiectul de buget al acestui for care prevedea o creştere cu 23% faţă de sumele destinate anul trecut, majorare ce nu ţinea cont de contextul economic. Au urmat apoi disputele avute cu unul dintre vicepreşedinţii acestui for, deputatul PSD Adrian Năstase. Roberta Anastase l-a acuzat pe deputatul social-democrat că fură din notiţele sale, la lucările conducerii Camerei, motiv pentru care a blocat o întreagă şedinţă a Biroului Permanent pentru mutarea... scaunelor. Disputa a culminat, pe final de sesiune, cu litigiul legat de dărâmarea zidurilor din jurul Palatul Parlamentului. În condiţiile în care aleşii nu au reuşit să îşi exercite principala lor sarcină constituţională, aceea de a iniţia legi, Anastase s-a arătat mai preocupată de asigurarea "transparenţei" prin demolarea gardului de la Casa Poporului, evident o prioritate ce nu ar trebui neglijată, nici măcar în vremuri de criză economică.
Ne puteți urmări și pe Google News
Record absolut-trei propuneri legislative Potrivit statisticilor publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor, în decursul sesiunii ce tocmai s-a încheiat, deputaţii au adoptat 631 de legi, din care 199 ordonanţe de urgenţă, 18 ordonanţe simple, 56 de proiecte de lege ale Guvernului şi doar trei propuneri legislative, restul fiind respinse. Cele trei propuneri legislative sunt extrem de "importante" sub aspectul impactului asupra alegătorilor din colegiile uninominale, una dintre ele vizând înfiinţarea Institutului tătarilor din România "Sebat Husein".
Practic, deputaţii au dezbătut doar bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, însă majoritatea amendamentelor au fost respinse. Codul Penal şi Codul Civil, cele două legi fundamentale în domeniul juridic, nu au trecut prin dezbatere parlamentară, ci prin asumarea răspunderii Guvernului.
Aleşii nu renunţă la pensii
Una dintre propunerile legislative cu miză electorală, în contextul crizei economice, a fost aceea legată de o "reparaţie morală", respectiv eliminarea controversatelor pensii de parlamentar. Aleşii au chiulit însă constant şi de la şedinţele comisiei ce avea ca misiune îndreptarea acestei situaţii. Iniţiativa de eliminare a pensiilor aparţine PD-L, ea fiind promovată de aceeaşi Roberta Anastase. Deşi deţin o majoritate parlamentară largă, de peste 70%, PD-L şi PSD au dat vina pe "chiulangiul" Crin Antonescu, invocând faptul că absenţele acestuia au blocat lucrările comisiei. Ca răspuns, liderul PNL s-a retras din comisie, fapt care nu a adus niciun progres în dezbateri. De altfel, experienţa parlamentară arată că, în situaţia în care există interese comune, funcţionează întotdeauna o coaliţie transpartinică imbatabilă, după cum este valabil şi scenariul potrivit căruia aleşii se vor mobiliza şi vor adopta legea în cauză la toamnă, în campania electorală.
Rămâne de văzut cum îşi justifică ei o astfel de activitate în colegiile uninominale din care provin. În vreme ce PNL şi UDMR se pot scuza prin aceea că sunt striviţi de majoritatea parlamentară a Coaliţiei, democrat-liberalii şi social-democraţii au dificultăţi ceva mai mari în a explica de ce Parlamentul este doar o maşinărie de votat ordonanţe ale guvernului. În acelaşi context, este greu de explicat ce rost a mai avut "marea reformă" a sistemului electoral şi pentru ce Traian Băsescu a chemat populaţia României la urne, în cadrul referendumului din noiembrie 2007 pe tema votului uninomnial.
Recomandările noastre
