Oprirea livrărilor de gaze din Rusia ar trimite o undă în Europa de Est. Cum va fi afectată România

Oprirea livrărilor de gaze din Rusia ar trimite o undă în Europa de Est. Cum va fi afectată România Sursa foto: Arhiva evz

Europa ar trebuie să se pregătească pentru închidere completă a gazelor rusești cât mai repede, dar ar putea avea consecințe grave pentru economie mai ales în țările din Est, a avertizat Fitch Ratings, una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, alături de Moody's Corporation și Standard & Poor's.

Fitch Ratings avertizează cu privire la oprirea gazului rusesc şi consecințele care vor urma, mai ales în țările din Europa de Est. Este ştiut faptul că Rusia a redus deja substanțial gazul, așa că închiderea conductelor nu ar mai putea fi o surpriză. Iar oprirea livrărilor de gaze din Rusia ar trimite o undă de șoc macroeconomic în ECE.

Pe măsură ce presiunea globală continuă asupra Rusiei din cauza invaziei asupra Ucrainei, Europa se confruntă cu o situație foarte dificilă, iar liderii europeni sunt din ce în ce mai preocupați de posibilitatea unei opriri totale a furnizării de gaze din Rusia.

Oprirea totală a livrărilor rusești ar determina raționalizarea gazelor

Analiștii spun că liderii europeni iau în calcul raționalizarea gazelor dacă Rusia va închide robinetul ca răspuns la sancțiunile impuse după invazia din Ucraina.

Ne puteți urmări și pe Google News

Fitch Ratings spune că Slovacia, Ungaria și Republica Cehă sunt cele mai expuse dintre toate țările din Europa Centrală și de Est (ECE) în cazul în care s-ar opri brusc gazul rusesc către țările UE.

În Bulgaria și Polonia au fost deja întrerupte, iar livrările altor state membre UE au fost reduse. Constrângerile de aprovizionare și infrastructură înseamnă că UE ar putea dura mai mult de trei ani pentru a compensa o pierdere totală a aprovizionării cu gaze rusești.

Regiunea Europei de Est s-ar confrunta cu un macro-șoc semnificativ

Asta incluzând în multe cazuri creștere negativă și inflație mai mare: energia are, în general, o pondere mai mare în coșul armonizat de prețuri de consum în ECE decât în ​​țările vest-europene). Dar diferențele dintre factorii de atenuare înseamnă că impactul ar varia foarte mult.

Slovacia, Ungaria și Republica Cehă combină dependența ridicată de gazul rusesc cu lipsa unor surse alternative de energie viabile pe termen scurt. În schimb, Polonia, Lituania și România și-au asigurat în mare măsură aprovizionare alternative sau au o producție internă semnificativă.

Acest lucru ar putea exercita o presiune negativă asupra calificativelor suverane, în special asupra acelora pentru care indicatorii de credit sunt deja slabi în raport cu țările de același rating, se mai arată în evaluarea agenţiei.

Încetarea bruscă și completă a furnizării de gaze către UE din partea Rusiei nu reprezintă scenariul său de bază, dar că este un risc, având în vedere că livrările către Bulgaria și Polonia au fost deja întrerupte, iar cele către Germania și Italia au fost reduse fără avertisment.

Polonia și România sunt cel mai puțin expuse

În schimb, Polonia, Lituania și România și-au asigurat în mare măsură aprovizionarea alternativă sau au o producție internă semnificativă.

„Din cauza constrângerilor legate de aprovizionare și de infrastructură, UE ar putea avea nevoie de mai mult de trei ani pentru a compensa o pierdere totală a aprovizionării cu gaz rusesc.

Republica Cehă, Ungaria și Slovacia sunt cele mai vulnerabile țări suverane din ECE, având în vedere dependența lor ridicată de gazul rusesc și lipsa unor surse alternative viabile de energie pe termen scurt. Bulgaria, Croația, Estonia, Letonia și Slovenia sunt fie mai puțin expuse, fie au elaborat planuri de urgență. Lituania, Polonia și România sunt cel mai puțin expuse, deoarece au acces la surse alternative de aprovizionare sau dispun de o producție internă semnificativă de gaze naturale”, mai arată în analiza Fitch.