Timp de secole, scriitorii au încercat să prezică viitorul speciei umane.

Unii au prezis că omul va evolua într-un supra-om, alţii au spus că omul va deveni un spiriduş viclean incapabil de altceva decât privitul la televizor.

Dar, conform experţilor în genetică, ambele ipoteze sunt greşite, deoarece evoluţia umană a atins un nivel de stagnare.

Profesorul Steve Jones, de la University College din Londra, spune că factorii precum selecţia naturală şi mutaţiile genetice, care au determinat evoluţia speciei umane, nu mai joacă un rol important în viaţa omului. 

Oamenii care vor exista peste un milion de ani, dacă umanitatea va supravieţui, vor semăna cu omul modern de azi.

"Ştim atât de multe despre procesul de evoluţie, încât putem face anumite predicţii despre ce s-ar putea întâmpla în viitor", a spus Jones.

Evoluţia este determinată de selecţia naturală şi de mutaţii genetice.

Mutaţiile genetice duc la apariţia unor caracteristici care, dacă sunt folositoare, le permit indivizilor să obţină un avantaj competitiv asupra rivalilor lor.

În cea mai mare parte a istoriei umanităţii, viaţa a fost atât de dură încât un număr enorm de mare de copii au murit înainte să ajungă la vârsta adolescenţei. Într-un mediu dur, în care oamenii concurează pentru supravieţuire, selecţia naturală este un factor definitoriu.

În era glaciară, o anumită mutaţie genetică care le-a oferit copiilor mai multă rezistenţă împotriva frigului sau a foamei, le-a oferit, în acelaşi timp, şi un avantaj competitiv, făcându-i să aibă mai multe şanse de supravieţuire şi să-şi transmită genele mai departe.

Dar în lumea modernă, a încălzirii globale şi a abundenţei hranei, aceeaşi mutaţie nu ar putea deloc să ofere copiilor vreun avantaj.
 
Taţi mai tineri, erori genetice mai puţine

Profesorul Jones a luat în calcul şi faptul că ritmul mutaţiilor a încetinit proporţional cu scăderea numărului părinţilor de sex masculin în vârstă, a căror spermă conţine mai multe "greşeli" genetice.

Al treilea factor, caracterul aleatoriu, este la rândul său un ingredient important al evoluţiei.

Populaţiile mici care sunt izolate pot să se modifice complet întâmplător dacă anumite gene sunt pierdute în mod accidental.

În prezent, conexiunile dintre populaţiile lumii devin din ce în ce mai puternice, iar influenţa caracterului aleatoriu este din ce în ce mai mică.