Microplastic. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Microplasticele nu mai sunt doar o problemă de mediu. Ele se află în bucătării, băi, dormitoare și chiar în camerele copiilor, iar cercetările recente arată că pot pătrunde în sânge, organe și creier, afectând ADN-ul și favorizând apariția unor boli grave. În timp ce unele surse sunt ușor de intuit, precum tacâmurile din plastic sau ambalajele alimentare, altele sunt surprinzătoare. Dr. Paul Saladino, influencer în domeniul sănătății și fost medic psihiatru, citat de DailyMail, avertizează că cinci obiecte aparent banale ne expun zilnic la milioane de particule invizibile.
„Acestea sunt cele mai mari cinci surse de expunere la microplastice din viața dumneavoastră. Aceste cinci lucruri vă determină să ingerați milioane de microplastice, probabil în fiecare zi”, spune el.
Ce sunt microplasticele și unde se găsesc
Microplasticele sunt fragmente foarte mici de plastic, uneori invizibile cu ochiul liber sau având până la cinci milimetri, rezultate din degradarea materialelor plastice. Ele au fost descoperite în apa îmbuteliată, în sucuri, băuturi energizante, răcoritoare, dar și în apa de la robinet din numeroase țări. Sunt prezente în fructe, legume, carne, alimente procesate, ceai, cafea și pește, iar eliberarea lor este accelerată atunci când plasticul intră în contact cu lichide fierbinți, cum se întâmplă în cazul ceștilor de cafea, pliculețelor de ceai sau biberoanelor. Până și cutiile de conserve pot elibera microplastice, la fel ca tacâmurile din plastic.
Cercetările au descoperit particule de microplastice în testicule, rinichi, ficat, placentă și chiar în prima mișcare intestinală a unui nou-născut. Studii anterioare au indicat că creierul uman poate conține până la 0,5% microplastice în greutate — aproximativ șapte grame, echivalentul unei linguri de plastic. Aceste particule au fost asociate cu un risc crescut de Alzheimer, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, unele tipuri de cancer și moarte prematură.
Pahare de cafea din carton. Sursă foto: Freepik
Obiectele banale din casă care conțin microplastice
1. Paharele de cafea din hârtie
Deși par ecologice, paharele de cafea de unică folosință au la interior un strat subțire de plastic care împiedică scurgerea lichidului. Atunci când turnăm băuturi fierbinți, căldura degradează această căptușeală, eliberând particule microscopice care ajung direct în organism. Experimentele au arătat că un singur pahar poate elibera mii de particule de microplastic.
2. Pliculețele de ceai din plastic
Multe ceaiuri „premium” folosesc plicuri cu aspect mătăsos, fabricate din nailon sau alți polimeri plastici. În contact cu apa clocotită, materialul începe să se descompună. Studiile au arătat că un singur pliculeț poate elibera miliarde de nanoparticule într-o singură ceașcă, depășind cu mult nivelul de microplastice prezent în apa de la robinet.
3. Conservele alimentare
În interiorul conservelor se află, de regulă, o rășină epoxidică menită să protejeze metalul. Aceasta conține adesea compuși plastici precum bisfenolii. În timp, mai ales atunci când alimentele sunt acide, grase sau sărate, stratul protector se degradează și eliberează micro- și nanoplastice, indiferent dacă produsul este încălzit sau nu. Consumul repetat transformă conservele într-o sursă constantă de contaminare.
4. Tacâmurile din plastic
Folosite zilnic în bucătărie, plăcile de tăiat din plastic se uzează rapid. Fiecare mișcare de cuțit desprinde particule invizibile care ajung în mâncare și sunt ingerate. Estimările arată că o persoană ar putea ingera zeci de milioane de particule anual doar din acest obiect, iar problema se agravează odată cu uzura plăcii.
5. Biberoanele din plastic
Biberoanele confecționate din polipropilenă pot elibera milioane de particule pe litru în timpul proceselor obișnuite de sterilizare, precum fierberea în apă. Sugarii sunt mult mai vulnerabili, din cauza greutății corporale reduse și a organismului aflat în dezvoltare, iar expunerea poate contribui la inflamații, tulburări hormonale și probleme neurologice.
Dovezi științifice tot mai alarmante
În ultimii ani, oamenii de știință au arătat că micro- și nanoplasticele pot ajunge în creier și pot declanșa afecțiuni similare cu Alzheimer. În septembrie, cercetătorii de la Universitatea din Rhode Island au analizat șoareci modificați genetic pentru a purta gena APOE4, asociată cu un risc crescut de Alzheimer la oameni, și i-au expus la particule de plastic prin apa de băut. Masculii au devenit mai apatici, iar femelele au prezentat deficite semnificative de memorie, comportamente similare cu cele observate la pacienți.
În februarie 2025, cercetători de la Universitatea din New Mexico au semnalat o creștere a poluării cu microplastice de-a lungul timpului. Persoanele care au murit în 2024 aveau niveluri semnificativ mai mari de microplastice în creier decât cele decedate în 2016, iar tendința s-a regăsit în probe datând încă din 1997. Interesant este faptul că nivelul de plastic detectat nu a avut legătură cu vârsta persoanelor. Totuși, unii specialiști privesc cu prudență aceste rezultate, avertizând că anumite structuri grase din țesutul cerebral pot fi confundate la microscop cu fragmente de plastic.
O altă direcție de cercetare privește sănătatea inimii. Un studiu realizat în Italia, în 2024, a arătat că pacienții la care s-au detectat microplastice într-o arteră principală prezentau, în următorii trei ani, un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral sau deces. În plus, cercetări de la Universitatea din California, Riverside au arătat că șoarecii masculi expuși la microplastice au dezvoltat o vulnerabilitate crescută la ateroscleroză, depunerile periculoase de pe artere care pot provoca evenimente cardiovasculare severe.
Dr. Paul Saladino subliniază că reducerea contactului cu microplasticele poate avea efecte benefice importante asupra sănătății. El recomandă limitarea utilizării plasticului de unică folosință, înlocuirea recipientelor din plastic cu variante din sticlă sau metal, evitarea folosirii plasticului în prepararea alimentelor, spălarea mai rară a hainelor sintetice și, pe cât posibil, cu apă rece, alegerea alimentelor integrale și filtrarea apei de la robinet. Recomandările sunt simple, dar constante, și pot diminua semnificativ cantitatea de particule ingerate zilnic.
