Ryugu. Sursa foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Un nou studiu arată că apa lichidă a curs pe suprafața asteroidului care a dat naștere obiectului din apropierea Pământului (NEO) Ryugu mult mai târziu decât credeau oamenii de știință că ar fi posibil. „Aceasta descoperire schimbă modul în care ne gândim la soarta pe termen lung a apei din asteroizi”, a spus Tsuyoshi Iizuka, membru al echipei de cercetare, care a publicat studiul în Nature, potrivit space.com.
Apă, descoperită pe corpul care a dat naștere asteroidului Ryugu
Oamenii de știință au descoperit că apa a existat în formă lichidă pe corpul care a dat naștere asteroidului Ryugu la un miliard de ani după formarea acestuia, descoperire bazată pe studiul probelor de rocă colectate de sonda japoneză Hayabusa2 între 2018 și 2019 și aduse pe Pământ pe 5 decembrie 2020.
Asteroizii carbonatici, precum Ryugu, s-au format din gheață și praf în sistemul solar exterior, pe măsură ce planetele se formau în jurul soarelui. Obiecte ca Ryugu păstrează o „dovadă” a materialului nealterat de la începuturile sistemului planetar.
Până la această cercetare, oamenii de știință considerau că prezența apei pe asteroizi a avut loc doar în primele momente ale istoriei sistemului solar. Noua descoperire ar putea schimba modul în care se înțelege formarea planetelor și susține ideea că asteroizii care au lovit Pământul primordial au adus o mare parte din apa planetei.
„Aceasta descoperire schimbă modul în care ne gândim la soarta pe termen lung a apei din asteroizi. Apa a rămas acolo mult timp și nu s-a epuizat atât de repede pe cât se credea”, a spus Tsuyoshi Iizuka, membru al echipei de cercetare și om de știință la Universitatea din Tokyo.
Analiza izotopilor dezvăluie fluxul de apă târziu
Iizuka și colegii săi au ajuns la această concluzie după ce au analizat izotopii radioactivi ai elementelor lutețiu și hafniu din probele de rocă aduse de pe Ryugu. Dezintegrarea acestor izotopi funcționează ca un ceas natural pentru procesele geologice, iar concentrația lor poate fi corelată cu vârsta unui asteroid.
Probele Ryugu conțineau mai mulți izotopi de hafniu decât se aștepta în raport cu cei de lutețiu, ceea ce sugerează că un anumit fluid a spălat lutețiul din rocile asteroidului.
Laborator. Sursa foto: Pixabay
„Credeam că compoziția chimică a lui Ryugu va fi similară cu cea a anumitor meteoriți deja studiați pe Pământ. Dar rezultatele au fost complet diferite. Asta a însemnat că a trebuit să excludem cu atenție alte explicații posibile și, în cele din urmă, am ajuns la concluzia că sistemul lutetiu-hafniu a fost perturbat de un flux de fluid tardiv”, a mai spus Iizuka.
Următorul pas al echipei
Dacă corpul care a dat naștere asteroidului Ryugu a conținut apă timp de peste un miliard de ani, concluzia principală este că asteroizii bogați în carbon ar fi putut conține mult mai multă apă decât se credea anterior. Aceștia ar fi putut aduce pe Pământ cantități considerabile de apă, influențând semnificativ oceanele și atmosfera timpurie.
„Ideea că obiecte similare cu Ryugu au păstrat gheața atât de mult timp este remarcabilă. Asta înseamnă că elementele constitutive ale Pământului ar fi fost mult mai umede decât ne imaginam”, a explicat Iizuka.
Următorul pas al echipei va fi studiul urmelor de fosfat din probele de pe Ryugu pentru a stabili cu precizie vârsta fluxului de apă care a traversat corpul părinte. Rezultatele vor fi comparate cu analizele probelor de pe asteroidul Bennu, aduse de misiunea NASA OSIRIS-REx în septembrie 2023.
Studiul ar putea arăta dacă fluxul târziu de apă pe corpul părinte al lui Ryugu a fost unic sau dacă activitatea similară a apei a existat și pe alți asteroizi.
