Chiar înainte de instalarea iernii, situația dificilă a populației din Coreea de Nord ia amploare. Experta Jenny Town, directoare a programului 38 North (care publică evaluări independente ale situației din Coreea de Nord și este renumit pentru analiza imaginilor din satelit), explică aspectele care sunt cunoscute momentan autorităților în legătură cu criza de aprovizionare. Avertismentele sunt clare: Coreea de Nord este amenințată de o criză a foametei. În special bătrânii și copiii sunt în pericol, spune un expert ONU. Serviciile secrete sud-coreene se tem că boli infecțioase precum tifosul s-ar putea răspândi pe fondul lipsei de medicamente.

Chiar și dictatorul Kim Jong Un descrie situația aprovizionării din țara sa ca fiind „gravă”. Agricultura se confruntă cu probleme serioase. Fiecare bob de orez trebuie acum să fie prețuit, le-ar fi oferit instrucțiuni Kim Jong-un subalternilor săi. Forțele armate ar fi fost solicitate să ajute la recoltare. Televiziunea de stat a recomandat consumul lebedelor negre. În aprilie, Kim Jong-un i-a pregătit chiar și pe membrii Partidului Muncii pentru un „marș anevoios”. Pentru mulți cetățeni, situația de față amintește de foametea de la mijlocul anilor '90, când au murit câteva sute de mii de oameni.

Kim Jong-un a dat vina, în mare parte, pe furtuni și inundații pentru actualele probleme de aprovizionare. Experta Jenny Town analizează de ani de zile situația din țară și explică motivele pentru care Coreea de Nord se confruntă cu pericolul care amenință populația.

„Dacă și Kim Jong Un avertizează, înseamnă că situația e tensionată”

SPIEGEL: Doamnă Town, cât de gravă este situația din Coreea de Nord în acest moment?

Town: Dacă și Kim Jong Un a avertizat (n.r. în legătură cu criza alimentară), înseamnă că situația e tensionată. Au existat rapoarte conform cărora armata a eliberat provizii pentru a reaproviziona sistemul de distribuție de stat. Nu trebuie să uităm că granițele sunt încă închise și trebuie să fim atenți la ce alimente sunt disponibile în realitate pe piața națională.

SPIEGEL: Coreea de Nord și-a închis granițele de la începutul pandemiei de coronavirus, astfel că aproape niciun bun nu poate fi importat. Ce consecințe are acest lucru asupra populației?

Town: Oamenii au început să facă comerț în piețe odată cu foametea din anii 1990. Înainte de pandemie, populația generală își procura mare parte din alimente din piețe, iar ceea ce primea de la stat reprezenta doar un supliment. Oamenii nu mai erau dependenți de sistemul de distribuție al statului. Frontierele au fost închise de la începutul pandemiei, astfel încât comerțul de la granița cu China s-a oprit. În prezent, pe piețe lipsesc alimente importante care anterior erau importate. Faptul că mai puține bunuri pot fi vândute înseamnă, de asemenea, că mulți oameni își pierd veniturile. Dar aceasta nu este singura problemă. Nord-coreenilor le lipsesc acum și semințele și îngrășămintele care ar putea să le facă plantele mai rezistente.

Oamenii de rând, vulnerabili în fața crizei alimentare

SPIEGEL: Un raport independent indică faptul că producția de orez va continua să scadă în următorii ani, deoarece Coreea de Nord ar putea fi afectată și mai puternic de inundații și secete din cauza schimbărilor climatice. Kim Jong-un însuși dă vina în special pe dezastrele naturale pentru situația precară a aprovizionării.

Town: În mod normal, multe produse ar putea veni în ajutorul agriculturii, multe ar putea să ajute la o gestionare mai eficientă a recoltelor astfel încât acestea să fie mai puțin afectate de dezastrele naturale. Dar acum sunt mai puține semințe, mai puțin îngrășăminte. Situația aprovizionării se va înrăutăți pe măsură ce granițele vor rămâne închise.

SPIEGEL: Unele materiale sau dispozitive nu pot fi importate din cauza sancțiunilor care au fost impuse Coreei de Nord pe fondul programului nuclear. În ce măsură suferă populația din cauza măsurilor punitive?

Town: Multe dintre sancțiunile care au fost impuse sectoarelor comerciale afectează mijloacele de trai ale oamenilor de rând. Atunci când industriile textile și de pescuit sunt sancționate, angajații din industria textilă și pescarii sunt cei mai afectați. Regimul poate oricând să deturneze resurse și să se asigure că elita continuă să aibă acces la ceea ce are nevoie. Veniturile din activități ilegale, cum ar fi furtul cibernetic, ajung direct în trezorerie. Oamenii de rând resimt întotdeauna cel mai puternic și cel mai rapid consecințele sancțiunilor.

SPIEGEL: Acesta este motivul pentru care organizațiilor umanitare li se cere adesea să relaxeze sancțiunile.

Town: În principiu, sunt de acord că relaxarea sancțiunilor ar îmbunătăți probabil situația populației. Dar Consiliul de Securitate al ONU a stabilit anumite condiții pentru acest lucru. Coreea de Nord nu îndeplinește aceste condiții și, în schimb, continuă să își dezvolte programul nuclear și de rachete. Până în prezent, nu există un consens politic sau un acord al Guvernului american pentru a relaxa unilateral sancțiunile în scopuri umanitare - mai ales că rezoluțiile prevăd deja anumite excepții pentru ajutorul umanitar.

Forțele internaționale trebuie să-și schimbe strategia

SPIEGEL: Cum poate fi posibilă sancționarea regimului pentru programul nuclear și, în același timp, protejarea civililor?

Town: Aceasta a fost ideea sancțiunilor - ele vizau bunurile de lux și bunurile cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite în scopuri militare și civile - n.r.) pentru a pune presiune asupra elitei. Cu toate acestea, pe de o parte, măsurile punitive nu au fost adesea puse în aplicare în mod corespunzător și, pe de altă parte, nu au împiedicat Coreea de Nord să dezvolte arme nucleare. Strategia actuală are ca scop să taie accesul regimului la valută forte și să sece sursele de finanțare pentru programul nuclear. Nu se face nicio distincție în ceea ce privește persoanele împotriva cărora sunt îndreptate sancțiunile. Comunitatea internațională ar trebui să revină la o strategie de sancțiuni mai bine direcționate pentru a atenua impactul asupra poporului nord-coreean. Așadar, ar fi posibil, dar ar necesita o schimbare de strategie - și probabil că nu ar schimba cu adevărat abordarea Pyongyang-ului.

SPIEGEL: Odată cu debutul pandemiei, tot mai mulți diplomați și reprezentanți ai organizațiilor umanitare au fost nevoiți să părăsească țara. Prin urmare, de multe ori nu se poate lua în calcul decât o viziune externă asupra Coreei de Nord. Ne pot ajuta imaginile din satelit să evaluăm situația? Și ce dezvăluie acestea?

Town: Cu ajutorul imaginilor din satelit putem examina zonele cultivate. Folosind imagini în infraroșu și termice, putem vedea cum se prezintă vegetația, în comparație cu anul precedent, de exemplu. De asemenea, sunt utile pentru a analiza gravitatea inundațiilor: vedem cât de ridicat este nivelul apei și cât de repede scade. Și ne putem da seama dacă apele sunt în curs de retragere. Cu toate acestea, deoarece vorbim despre zone agricole, disponibilitatea fotografiilor este limitată și se colectează mai puțin material. Aceste zone nu sunt suficient de importante, nu sunt „obiective de nivel înalt”.

SPIEGEL: Dacă vă uitați la imaginile actuale din satelit, care credeți că sunt cele mai mari probleme agricole?

Town: Au fost inundații grave și terenul arabil s-a redus. Acest lucru a avut cu siguranță un impact negativ asupra recoltei.

„Este discutabil dacă au existat într-adevăr cazuri COVID-19”

SPIEGEL: Există rapoarte repetate potrivit cărora comerțul peste granița sino-nord-coreeană ar fi reînceput. Ce ne spun imaginile din satelit în acest sens?

Town: Din câte știm, doar portul Nampo a fost cu adevărat operațional în timpul pandemiei. Livrările au fost extrem de rare. Am putut observa, de asemenea, că în jurul portului și al aeroporturilor au fost înființate stații de carantină. Mărfurile sunt supuse unei carantine de două săptămâni. Paranoia este încă foarte mare. În aceste zile, în țară se trimit câteva ajutoare umanitare, în special alimente din China. Dar sunt încă foarte limitate și sunt, de asemenea, supuse măsurilor de carantină.

SPIEGEL: Așadar, pentru mulți nord-coreeni situația nu se va îmbunătăți rapid.

Town: Sistemul de sănătate din Coreea de Nord este extrem de fragil. Conducerea pare să creadă că în prezent deține controlul și că SARS-COV-2 nu s-a răspândit în țară. Cu toate acestea, Coreea de Nord este încă vulnerabilă, așa că este probabil ca liderii să mențină granițele închise până când vor fi siguri că pandemia s-a încheiat. Este discutabil dacă au existat într-adevăr cazuri de COVID-19 în Coreea de Nord, dar până în prezent nu au existat semne de epidemie în masă în țară. Dezavantajul este următorul: cu cât granița este închisă mai mult timp, cu atât este posibil ca situația umanitară să se deterioreze mai mult.