Organizația Mondială a Sănătății a recomandat, luna trecută, adoptarea celor două tipuri de diete ca fiind benefice în lupta contra obezității, a cancerului, a diabetului și a bolilor cardiovasculare. Însă Dr. Florin Ioan Balanică explică, pentru EVZ, că pentru persoane care au anumite boli acestea pot fi extrem de nocive.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat, recent, adoptarea dietei mediteraneene și a celei nordice pentru că reduc riscul apariției unor boli grave. Până în acest moment, din regiunea Europeană, doar 15 din cele 53 de stat au luat măsuri în acest sens.

Autorii recomandării susțin că au compilat rezultatele mai multor studii publicate în jurnale de specialitate, a recenziilor unor conferințe și cărți publicate pe acest subiect, care toate ar arăta impactul pozitiv pe care îl au cele două tipuri de dietă. Opt din țările europene – incluzând Grecia, Spania, dar și Irlanda – s-au axat deja pe dieta mediteraneană, pe când alte șapte state – printre care Norvegia, Suedia, Filanda și Islanda – merg pe regimul nordic.

„Aceste două diete sunt foarte bune dacă iei în considerare impactul lor asupra sănătății. Nu e niciun dubiu”, a declarat, ferm, Joao Breda, de la Oficiul European al OMS pentru prevenția și controlul bolilor netransmisibile.

Nu sunt bune pentru toți!

Dr. Florin Ioan Bălănică, medic specialist în nutriție și nutrinogenică, membru al Academiei Americane de Nutriție și Dietetică, contestă, însă, recomandarea OMS. „Dieta mediteraneană constă într-un regim alimentar bogat în fructe, legume, nuci și cereale, ulei de măsline, consum moderat de peste și carne și cantități foarte mici de lactate, carne roșie, carne procesată și dulciuri. Dieta nordica este similară, dar se focusează pe consumul de legume, fructe de pădure, cereale integrale și pește gras, precum hering și somon. În locul uleiului de măsline, promovează uleiul de răpiță. Dietele recomandate promovează starea de sănătate, dar acestea necesită o adaptare la individ în funcție de problemele lui medicale”, atrage el atenția.

O statistică europeană din 2012 arăta că pe teritoriul UE trăiesc 32 de milioane de persoane cu diabet. Or, pentru aceste persoane, spune dr. Bălănică, o parte din ingredientele din dieta mediteraneană, spre exemplu, pot fi foarte periculoase.

„În ultimii ani incidența diabetului zaharat în rândul adulților și adolescenților s-a dublat. Dietă sau regimul alimentar al pacienților diabetici trebuie să fie o alimentație echilibrată și sănătoasă, și aportul zilnic de hidrați de carbon trebuie adaptat stării de sănătate, vârstei, condiției fizice sau activității prestate. Deși fructele sunt bogate în vitamine și nutrienți și sunt recomandate de majoritatea dietelor, în diabetul zaharat, se pot consumă fructe doar în cantitate moderată și de preferat în prima parte a zilei, la micul dejun sau gustarea de dimineață, pentru a evita creșterea în greutate, o problemă des întâlnită la acești pacienți”, arată anutriționistul.

 

Peștele crescut forțat și plin de mercur

 Apoi, nici cu dieta nordică nu trebuie exagerat, oricât de delicios ar fi somonul. Asta din două motive: pentru că sortimentul găsit pe piața din România provine din crescătorii, dar și din cauza faptului că oceanele nu sunt așa curate. „E adevărat că peștele este bogat în acizi grași omega-3 care duc la o scădere a valorilor trigliceridelor, efecte benefice pe profilul lipidic și implicit pe funcția cardiovasculară putând preveni astfel patologia cardiacă și asigurând totodată și o bună funcție neurocognitivă. Acesta, însă, trebuie consumat cu moderație, 2-3 porții pe săptămână, deoarece poate conține substanțe toxice, precum mercur, un metal care, în cantități prea mari, poate dauna organismului”.

 

Dieta trebuie personalizată

„Media și căile de comunicare online abundă de diete „miraculoase”, pentru orice patologie, de la diete anticancer, antidiabet, scădere în greutate cu x kg în x zile ,și lista poate continuă la nesfârșit. Nicio astfel de dietă nu asigură și o stare de sănătate, deoarece ele nu sunt personalizate, nu sunt adaptate individului, privit în ansamblu, cu toate problemele sale de sănătate, a constituției, a activității fizice pe care o prestează etc. (...) Dietele sau curele de slăbire nu sunt recomandate pe termen lung pentru că pot crea dereglări metabolice, hormonale și uneori ne pot produce sau agrava afecțiuni existente. Sănătatea este o alegere, iar un stil de viață sănătos implică alegeri permanente, conștiente. Cu alte cuvinte, să renunțăm conștient prin alegere, informare, educare și autoeducare la obiceiurile automate, nesănătoase și negative”, arată dr. Bălănică.