Managerul producătorului de ciment Holcim spune că producţia este din ce în ce mai mică, pe fondul unei cereri tot mai scăzute.

Piaţa construcţiilor stagnează de mai bine de un an şi jumătate - noi investiţii majore nu sunt la orizont, iar cele demarate deja au fost sistate din cauza lipsei de finanţare.

Zeci de firme şi-au închis porţile, în timp ce altele se agaţă de proiecte mărunte, ca să poată supravieţui. Şirul disponibilizărilor este în continuare deschis, în condiţiile în care se apropie tot mai multe scadenţe ale creditelor contractate în trecut.

Din cauza lipsei proiectelor de anvergură suferă şi producătorii de materiale de construcţii, care şi-au restrâns la minimum activitatea, cum mărturiseşte Markus Wirth, manager al companiei producătoare de ciment Holcim, cea mai mare investiţie elveţiană în România, în valoare de 650 de milioane de euro.

EVZ: Sectorul construcţiilor se află de mult timp într-o criză profundă. Ce planuri are compania? Markus Wirth: În ultimii trei ani am investit 300 de milioane de euro ca să ne extindem producţia de ciment şi de pietriş, dar nu vor mai exista alte investiţii în urmatorii cinci ani. Fabrica de la Câmpulung asigură mai mult decât suficient necesarul de ciment, chiar dacă în viitor ar creşte cererea. Piaţa cimentului a scăzut comparativ cu anul trecut cu circa 28%. Noi producem din ce în ce mai puţin. Veţi face disponibilizări sau veţi închide fabrici? Pentru moment nu ne gândim să închidem fabrici. Le lăsăm să funcţioneze la un nivel scăzut de producţie. Dar dacă piaţa va scădea în continuare, sarcina mea este de a reduce cheltuielile fixe, iar cheltuielile cu personalul sunt o parte din acestea. Din păcate, din cauza situaţiei din sectorul de construcţii, nu putem garanta păstrarea tuturor locurilor de muncă.

„Din 2011 credem că se va construi mai mult”

Înseamnă că vor exista disponibilizări? În 2010 va trebui să concediem angajaţi din fabrica din Câmpulung, cum am făcut deja în 2008 şi 2009. Oricum, măsura nu are legătură cu criza din domeniul construcţiilor, ci se datorează înlocuirii instalaţiilor vechi cu unele noi, automatizate.

Va ieşi sectorul românesc de construcţii din criză? În prima jumătate a anului 2010 situaţia va rămâne dificilă. În a doua jumătate a anului vom avea, probabil, o creştere zero sau uşor pozitivă a produsului intern brut. Aceasta ar însemna să nu se reducă cerinţa de ciment. Din 2011, credem că se va construi mai mult. Oamenii vor avea din nou mai multă încredere în piaţa construcţiilor şi în cea imobiliară şi vor investi.

Rămâne România atractivă pentru Holcim? Cerinţa de spaţii de locuit este în continuare foarte mare şi vor fi necesare investiţii în infrastructură. Pentru investitorii stăini, România a avut şi are în prezent o poziţie puternică şi stabilă între ţările din estul şi sud-estul Europei. Dar dacă guvernul nu va oferi condiţii mai bune şi nu va face îmbunătăţiri, atunci unii investitori vor pleca, şi alţii sigur nu vor mai veni. Vor alege ţări ca Turcia sau Ucraina.

Ce aşteptări aveţi, ca investitor străin, de la autorităţile locale? Îmi doresc ca birocraţia să fie simplificată. De exemplu, pentru a obţine o aprobare de construcţie trebuie să parcurg procese administrative complicate şi îndelugate. După ce, în sfârşit, am obţinut aprobarea de construcţie, mă pot trezi cu cineva care să ridice pretenţii la acelaşi teren pe care tocmai l-am obţinut legal. Şi există posibilitatea să pierd terenul, deşi fabrica este deja construită acolo. Se ajunge la procese, care costă mulţi bani şi energie. Firme mici şi mijlocii nu-şi pot permite asta şi se mai gândesc dacă mai investesc în România.

Mai sunt şi alte probleme? Legi mai stabile. Legile se schimbă de azi pe mâine. Vă dau un exemplu din propria mea experienţă: de azi pe mâine a trebuit să plătesc statului mai multe dări pentru obţinerea materialului brut. În aceste condiţii, un antreprenor abia mai poate face planificări.

Metehne vechi: birocraţie, corupţie şi dezorganizare

Când vorbiţi cu alţi investitori străini, ce informaţii primiţi? Cea mai mare problemă pentru toţi este infrastructura de transport proastă. Cunosc personal investitori care din cauza drumurilor proaste nu au mai investit în România. Bani pentru îmbunătăţirea infrastructurii ar exista. Doar că România nu reuşeşte să folosească aceşti bani în mod util. Asta nu înţeleg.

Bani ar fi, dar România nu-i foloseşte cum trebuie - ce vreţi să spuneţi cu aceasta?În fondurile UE pentru România există circa 30 de miliarde de euro. O parte din ele sunt prevăzute pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Timpul pentru obţinerea acestor fonduri prin proiecte proprii este limitat. Problema este că România nu reşeşte să întocmească proiecte. Dacă situaţia continuă, va avea cu siguranţă o influenţă negativă asupra investiţiilor străine.

„Pentru moment nu ne gândim să închidem fabrici. Le lăsăm să funcţioneze, dar la un nivel scăzut de producţie.“ MARKUS WIRTH, CEO Holcim România

PIEDICI

Întârzierea plăţilor sperie companiile

Firmele britanice nu investesc în infrastructura rutieră din România din cauza dificultăţilor cu care îşi încasează facturile pentru munca depusă, a declarat lordul primar al City of London, Nick Anstee.

„Ar trebui să fim capabili să creem în România un mediu de business care este mai trasparent decât cel actual. Cu toate acestea, există anumite obstacole pentru atingerea acestei ţinte, iar nevoia de a uşura modul în care se fac afacerile este unul dintre ele. Al doilea ar fi lupta împotriva corupţiei, care plasează România undeva între Brazilia şi Grecia. Nu este un loc tocmai potrivit”, a mai spus Anstee.

El a arătat că o parte a succesului României va consta în viitor în investiţiile în infrastructură şi dezvoltarea transportului, a sistemelor de alimentare cu apă şi a spitalelor. Potrivit acestuia, parteneriatele publice private ar putea avea un rol semnificativ în sprijinirea acestor investiţii.