Editura Evenimentul si Capital

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: "Subiectul unirii Moldovei cu România nu e de actualitate, dar rămâne deschis"

BAETII
Autor: | | 81 Comentarii | 3095 Vizualizari

INTERVIUL ZILEI. Potrivit preşedintelui Republicii Moldova, orice discuţie despre românism stârneşte pasiuni la Chişinău

Proaspăt instalatul preşedinte moldovean, Nicolae Timofti, a vorbit, într-un interviu acordat EVZ despre priorităţile Republicii Moldova, relaţiile cu Rusia, dar şi despre subiectele fierbinţi din relaţiile bilaterale cu România care încing spiritele de la Chişinău.EVZ: Aţi făcut prima vizită externă la Bruxelles. Cu ce mesaj v-aţi întors de acolo?Nicolae Timofti: Mesajele sunt pozitive pentru noi. Suntem acceptaţi, suntem doriţi să venim în Europa, cu condiţia să îndeplinim anumite criterii, cele care sunt prevăzute pentru orice stat care pretinde să devină membru al Uniunii Europene. Noi, la etapa actuală, suntem lideri în parteneriatul estic, al celor şase ţări, şi dorim să continuăm în aceeaşi direcţie, în aceleaşi tempouri. M-a bucurat atitudinea conducerii Uniunii Europene de a ne susţine şi de a promova această linie de aderare. Adică, noi suntem pe calea corectă. Ei ne-au acceptat şi au constatat nişte realizări bune în acest sens.În cât timp credeţi că Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană?Discutăm, e un termen de şapte-opt ani, la momentul actual. Sunt proceduri foarte stricte şi necesită timp, răbdare, dar la fiecare etapă calitatea Republicii Moldova se va schimba în sens pozitiv, în sensul că va fi recunoscută ca o ţară care îndeplineşte şi doreşte să adopte condiţiile pentru a fi cât mai aproape de Uniunea Europeană şi asta ne favorizează. Ne dă nişte drepturi şi în sensul susţinerii financiare. Acest lucru e foarte important pentru Republica Moldova. Cred că, dacă vom fi tot aşa de consecvenţi, vom reuşi.Care sunt principalele trei domenii unde trebuie să lucreze Republica Moldova pentru a se apropia de UE?În primul rând, este necesară crearea bazei legislative, apropierea de cadrul legal al Uniunii Europene. În al doilea rând, trebuie să realizăm cât mai urgent succes în domeniul economic, ca să dăm dovadă că suntem gata să acceptăm condiţiile unei economii de piaţă. Şi e clar că alte domenii sunt legate de libera circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova. Acestea sunt priorităţile noastre şi cred că sunt realizabile în termenii care vor fi constataţi şi vor fi stabiliţi de către părţi, de către Moldova şi Uniunea Europeană.România are deja experienţă în domeniul pregătirii de aderare la Uniunea Europeană şi este foarte important să însuşim această experienţă. Avem o prioritate ca ţară în relaţiile cu România şi Uniunea Europeană. Cadrul legal pe care trebuie să-l studiem, să-l cunoaştem este deja tradus şi îl vom folosi pentru ca să ne realizăm mai repede scopul. "Unirea cu România se va face în interiorul Uniunii Europene" Se tot vorbeşte în anumite cercuri de la Chişinău că unirea cu România se va face în cadrul Uniunii Europene. Pentru noi acest lucru sună ca un pretext, ca o scuză pentru a se evita subiectul. Mai este acest subiect de actualitate? De ce se supără unii când este menţionat subiectul unirii chiar şi la nivel de dezbatere?Eu cred că ideea unirii noastre, despre care vorbim, prin intermediul Uniunii Europene este foarte corectă. Eu cred că noi trebuie să evităm discuţiile acestea despre unire în sensul larg al cuvântului, care este foarte sensibilă pentru ambele părţi, care nu sunt actuale, după părerea mea. Oamenii trebuie să înţeleagă că acest proces trebuie să atingă un nivel ca ambele părţi, popoarele din ambele state, că aşa este – două state, Republica Moldova şi România – ele trebuie să conştientizeze necesitatea acestor procese şi dorinţa lor să fie exprimată în cadrul unui act legal, cum ar fi un referendum. Dacă populaţia va spune „Da”, nu va putea spune nimeni nimic, dacă va spune că „Nu”, nu va putea spune nimeni ceva împotrivă. Adică, este o întrebare pe care trebuie s-o lăsăm pe seama poporului. Şi, altă situaţie, în Republica Moldova, cine ridică această întrebare? Nu toată populaţia, este o parte, aşa este Republica Moldova, divizată în naţionalităţi, în diferite grupări sociale, politice şi e clar că sunt unii care ridică întrebarea. Însă, ca politică de stat, noi astăzi vedem unirea în cadrul Uniunii Euoropene, asta este o politică a statului nostru. Chiar am spus-o în cuvântul meu de inaugurare că trebuie să adunăm toată populaţia Republicii Moldova în jurul unei idei naţionale. Această idee am ales-o noi toţi unanim şi este integrarea în Uniunea Europeană. Când a fost votată, în 2005, în Parlament, problema lansării discuţiilor şi adoptării unui program de aderare la Uniunea Europeană, au votat toţi unanim - şi stânga, şi dreapta, şi centrul – toţi. Adică, s-a dat un semnal din partea societăţii că este o dorinţă de a ne integra în Uniunea Europeană. Înţeleg că problematica unirii este una sensibilă.Sensibilă şi o lăsăm să fie rezolvată la timpul său. Deci, subiectul nu este închis, asta spuneţi Dvs...Eu pot să spun şi aşa, dar pot să... nu pot să-l închid, să interzic oamenilor să gândească liber. Am spus-o şi la întâlnirea cu reprezentanţii partidelor care m-au votat că noi nu trebuie să limităm cetăţeanul să gândească liber. El gândeşte, dar o altă problemă este politica statului care va fi formată şi va fi promovată. Limba moldovenească sau română? Dacă problematica unirii este sensibilă, de ce atâtea discuţii în jurul limbii moldoveneşti şi a limbii române? De ce nu se ia o decizie tranşantă? Pentru noi e surprinzător că aceste idei vin din partea unei alianţe pro-europene, care, aparent, este apropiată şi de România... Se jonglează mult cu aceste concepte şi nu se ia o decizie tranşantă.Problema dată este şi ea sensibilă. La noi toate problemele legate de relaţiile cu România sunt sensibile. Dar, eu vreau să vă spun că, în 1994, când a fost votată Constituţia şi a fost adoptat acest articol 13 privind limba moldovenească, s-a reieşit dintr-o situaţie politică concretă. Au votat anumite forţe politice această Constituţie. Eu sunt, după construcţia mea, om cu principii democratice, în sensul că omul trebuie să fie liber în alegere, în gândire. Şi în acest caz, dacă va veni timpul şi poporul va alege o componenţă a Parlamentului care va fi în stare să aprecieze situaţia dată, să-i pună la bază concluziile ştiinţifice... Noi avem o concluzie a Academiei de Ştiinţe care a spus că noi vorbim limba română. Eu, ca jurist şi ca şef al statului, trebuie să respect Constituţia, legea fundamentală a ţării. Iar, referitor la folosirea termenilor ştiinţifici, eu recunosc concluzia învăţaţilor, a oamenilor care ştiu, care sunt pregătiţi. Chiar când iau o decizie, eu mă consult cu oamenii competenţi. În cazul dat, avem o realitate. Dar vă mai spun un lucru: principalul este noi să vorbim corect această limbă, indiferent de cum se numeşte ea. Dacă este aceeaşi limbă, noi trebuie s-o vorbim corect. Iată că poporul a ales un preşedinte democratic prin intermediul Parlamentului, deci se poate opera şi o schimbare în acest sens, dacă se vrea din punct de vedere politic.Ştiţi câte procente formează Alianţa în Parlament. Este o proporţie pentru a modifica Constituţia, se cere două treimi, Alianţa nu are atâta. Şi cred că, chiar din acest punct de vedere, a pune întrebarea dacă Alianţa este în stare, eu vă spun că, juridic, ea nu are posibilitatea. Sunt alte opinii pe care le respectăm. De ce Rusia este mai bine văzută peste Prut decât România Identitatea istorică şi culturală comună nu poate fi negată. Însă, am constatat cu surprindere că, potrivit unor sondaje recente, Rusia are o imagine mai bună decât România în Republica Moldova. Cum vă explicaţi acest fapt? Pentru noi, Rusia este sursa principalei probleme cu care se confruntă Republica Moldova în prezent, conflictul transnistrean. Cum poate o ţară care generează principalul conflict în Republica Moldova să aibă o imagine mai bună decât o ţară cu care are legături istorice şi culturale?Eu aş spune că noi avem de lucru, trebuie să aducem la cunoştinţa cetăţenilor, să-i informăm, ca ei să înţeleagă procesele care au loc în societate. Şi atunci probabil că şi sondajele vor fi altele. Dar, eu ştiu că noi într-adevăr suntem la mijlocul intereselor, aşa cum ne-a dat Dumnezeu să fim, istoric, politic, şi noi ne străduim să ne păstrăm identitatea noastră, să gândim aşa cum este dat unui popor şi în cazul acesta noi gândim aşa: noi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii în primul rând, România, Ucraina, Rusia. Şi Rusia, chiar dacă are interesele sale aici în regiune şi pe teritoriul statului nostru, noi luăm în considerare aceste interese la formarea politicii noastre. În primul rând, trebuie să vă spun că, personal, eu doresc să fim vecini buni şi, pe calea discuţiilor, a întrevederilor, cum este şi cazul cu Transnistria, este formatul 5+2, pe cale paşnică sunt sigur, cândva, această problemă se va rezolva.Nu ştiu care este credibilitatea acestor sondaje, dar vreau să vă spun că, în general, o mare parte din populaţia Republicii Moldova tinde spre Uniunea Europeană. Şi e clar că atunci când Rusia are propria sa politică şi interese de a forma alte structuri internaţionale, unde îşi doreşte sau preconizează să domine, cum ar fi Uniunea Belarus-Kazahstan, îmi dau seama că Rusia, dacă insistă pe această uniune, are interesele sale. Chiar recent conducerea Rusiei a declarat că trebuieşte ca să atragă în această uniune, să creeze condiţii ca să fie atrase şi alte state din fosta Uniune. Rusia face presiuni Se fac însă presiuni asupra Republicii Moldova. Preşedintele rus, Dimitri Medvedev, a declarat că ţările din fostul URSS care nu vor să se integreze în această uniune vor întâmpina dificultăţi economice. A fost un avertisment voalat... Poate să fie apreciată şi ca o presiune, dacă sunt folosite astfel de formulări la adresa altor state. Veţi ceda acestor presiuni, ca stat?Când va fi situaţia concretă, o să vă spunem. Dar eu voi apăra întotdeauna interesele Republicii Moldova. Eu domnului Rogozin (Dmitri Rogozin, vicepremierul Rusiei – n.r.) i-am spus, când ne-am întâlnit, că eu îl recunosc pe el ca pe un patriot, nu ca un şovinist. Şi i-am spus să mă recunoască şi el pe mine nu ca pe un naţionalist, cum îmi spun unii aici, dar ca pe un patriot al statului meu, al poporului meu. Şi ce a spus Rogozin? A spus că e de acord Luaţi cumva în considerare ca şi Moldova să adere la această Uniune Rusia-Kazahstan-Belarus?Nu, nu avem un astfel de plan. Şi atunci va trebui să vă asumaţi cumva o restrângere a comerţului în CSI...Când va fi oficial pusă problema, noi vom da un răspuns la această întrebare. La acest moment, eu ştiu că noi, conducerea ţării de astăzi, avem o politică clară de a apăra interesele Republicii Moldova. Şi sunt sigur dacă am pornit pe calea de aderare la Uniunea Europeană, o să o parcurgem. Cum vrea să-i întoarcă în ţară pe moldovenii plecaţi peste hotare Cifrele, datele comerciale arată o pondere mai mare a exporturilor către statele UE decât către statele CSI.În ultima vreme s-a schimbat, înainte era invers. Viaţa nu stă pe loc, ea se schimbă. Eu m-am străduit să explic conducerii Uniunii Europene, am atenţionat-o că Republica Moldova are specificul său în atitudinea sa faţă de Uniunea Europeană, faţă de CSI, faţă de aceste structuri economice. Dar în ultima vreme oamenii au început să înţeleagă. Simplul fapt că atâta populaţie din Republica Moldova, se vorbeşte de o cifră de 500.000 de persoane, se află peste hotare şi pleacă în ţările Uniunii Europene. Majoritatea au cetăţenia română... Şi prin intermediul cetăţeniei române, dar şi direct, pe alte căi, ei sunt acolo, chiar şi ilegal. Asta vorbeşte despre tendinţa lor de a se integra într-un anumit mod de viaţă. Şi aflându-se mult timp acolo, desigur că ei devin alţii, şi tot ce văd ei transmit celor care vor să iasă din ţară. Dar ei se mai întorc? Aţi declarat că una dintre priorităţi este să-i aduceţi pe cei plecaţi înapoi în ţară. Cum vreţi să faceţi acest lucru în mod concret?Eu nu am spus că astăzi o fac, sau mâine. Am spus că este un obiectiv. Explicaţia mea este simplă, deşi este greu de realizat. Adică, noi dacă vom forma o economie bazată pe relaţiile de piaţă, la nivel european, acelaşi cetăţean care are aici casa, rudele, nu va avea interes să se afle peste hotare în aceleaşi condiţii. El o să vină acasă. Asta este ideea. Şi eu cred că, prin intermediul dezvoltării economice pe principiile Uniunii Europene, noi vom reuşi să întoarcem lumea acasă. Altfel, nu văd posibilitatea. Aşteaptă investiţii străine în construcţii şi agricultură Aţi vorbit şi despre atragerea investiţiilor străine. În ce domenii credeţi că există potenţial şi aşteptaţi investitorii străini? În mod concret, ce face Republica Moldova pentru a atrage invstitorii, pentru că Moldova nu este percepută ca fiind un mediu investiţional foarte atractiv.Da, este corect. Am spus că noi, în primul rând, trebuie să avem o stabilitate politică. Primele semne în acest sens sunt deja pornite după alegerea preşedintelui. În al doilea rând, noi trebuie să ducem până la capăt reforma în justiţie. Adică, dacă noi nu vom avea o justiţie independentă realmente, este clar că lumea nu o să rişte să vină în Moldova să investească. Eu sunt sigur că, atunci când va fi stabilitate, când va lucra justiţia la nivelul asigurării drepturilor agenţilor economici, oamenilor care au investit în Republica Moldova, atunci eu sunt sigur că investitorii vor veni. Avem exemple clare când investitorii au plecat numai din motivul că justiţia nu le-a apărat drepturile. Au investit mulţi bani şi au făcut chiar şi nişte lucruri foarte bune, e vorba despre drumul de la Peresecina-Sărăteni, şi nu s-a dus până la capăt lucrul, pentru că s-au implicat nişte interese, unde justiţia nu a fost la nivel, şi nu pentru că nu a putut, a putut, dar nu a apărat investitorul străin, care a decis să plece. În ce domenii ar fi atractivă Republica Moldova pentru investitorii străini?Noi vedem investiţii în domeniul construcţiilor, pentru că avem nevoie să creăm locuri de muncă prin construirea uzinelor, fabricilor, a drumurilor, infrastructurii. În agricultură, noi avem condiţii favorabile pentru a cultiva produse ecologice, curate. Sunt semne că se lucrează în această direcţie şi sunt rezultate. Conflictul transnistrean Să revenim la subiectul cu Rusia. Apropierea de România duce automat la îndepărtarea de Rusia?Nu cred. Eu am spus aşa: noi nu vom accepta alte uniuni decât Uniunea Europeană la etapa actuală, dar noi trebuie să păstrăm relaţiile bilaterale şi să le dezvoltăm, luând în considerare cele cu Rusia, mai cu seamă cu Rusia, fiindcă noi avem o dependenţă mare faţă de Rusia în domeniul energetic. Şi noi pe parcurs nu trebuie să negăm această relaţie deja stabilită şi de care depindem. Poate fi conflictul transnistrean soluţionat atâta timp cât rămân trupe ruseşti în Transnistria?Aceste trupe există, se află pe teritoriul Republicii Moldova, care este acuma aşa-numita Transnistria. Dar, noi recunoaştem integritatea statului nostru, nu îl împărţim în teritorii străine. Problema constă în aceea că această Armată a 14-a există, în acelaşi timp se duc tratative şi continuă în formatul 5+2, ca aceste trupe să fie retrase de pe teritoriul Republicii Moldova. Este o condiţie primordială a acestor negocieri?În cadrul negocierilor, se discută întrebarea pentru a rezolva acest conflict şi include şi retragerea armatei. Nu s-a ajuns încă la aşa ceva. Într-un fel, noi menţinem politica noastră de retragere a acestor trupe, dar o s-o facem numai în baza unor discuţii bilaterale şi multilaterale în cadrul instituţiilor internaţionale şi pe cale paşnică. Complică aceste negocieri revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin?Vom vedea, dar acest conflict exista când Vladimir Putin era preşedinte şi nu el l-a pornit, trebuie să subliniem. Pe parcursul acestui acord, el cunoaşte situaţia şi a avut o poziţie echilibrată şi în problema conflictului transnistrean şi în ceea ce priveşte retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova. Ce concesii sunteţi dispus să faceţi pentru soluţionarea acestui conflict, dacă sunteţi dispus la așa ceva? Eu am spus-o, şi aşa văd lucrurile, că noi putem ceda ceva numai dacă va fi în folosul Republicii Moldova, dar este foarte greu de spus acum care vor fi acele concesii pe viitor. Eu nu pot acum să spun. Când va fi situaţia concretă, vom spune. Noi conexiuni energetice cu România Există această dependenţă energetică de Moscova. Dar la ultima şedinţă de guvern comună, s-a vorbit despre acordul de interconectare energetică. Care este potenţialul şi miza acestui acord? Pentru noi miza este mare. Dacă se va reuşi, este vorba de 28 de km pe traseul Iaşi-Ungheni. Dacă va fi realizat, va fi numai în folosul Republicii Moldova în primul rând şi în folosul rezolvării unor probleme în regiune legate de securitatea energetică a Republicii Moldova şi de aici se va porni şi rezolvarea altor probleme. Vom fi mai liberi în luarea deciziilor. Economia neagră, conform unui studiu din 2011 al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, deţine 30-45% din economia Republicii Moldova şi acest lucru limitează accesul la pieţele externe. Acesta este şi un impediment în negocierea aderării la Uniunea Europeană. Imaginea este că legile funcţionează doar pentru unii. Cum vă gândiţi să luptaţi cu economia neagră şi gri?Eu, fiind un om al legii, mi-am imaginat că toţi activează şi trăiesc în limitele legii, iar ca judecător m-am condus de lege. Şi vreau să reuşesc să ajungem la acest nivel în ţara noastră ca toţi să trăiască după legi, nu după legile economiei tenebre, ci după legile oficiale ale statului. Şi atunci dacă se vorbeşte de această cifră de 45%, vă imaginaţi că bugetul va fi mărit cu încă 45%. Această problemă există mai cu seamă în ţările fostei Uniuni Sovietice. Se vede că la bază a stat ceva greşit, pentru că a activat se spunea una şi se făcea alta, foarte mulţi oameni s-au acomodat şi, în paralel cu economia oficială, şi-au format activitatea lor şi sursele lor de venit. E clar că acest lucru este în defavoarea unei societăţi prospere, echitabile, când unii se îmbogăţesc, iar alţii muncind rămân săraci. Şi nu suntem o ţară mare şi mi se pare că trebuie voinţă politică foarte dură. Trebuie să recunoaştem. Atunci când se intercalează interesele statului şi ale economiei tenebre, adică legalitatea şi ilegalitatea, regulile acestea trebuie să fie aplicate, e cel mai important.

Corespondenţă de la Chişinău

CARTE DE VIZITĂNICOLAE TIMOFTI, preşedintele Republicii Moldova
  • A fost ales de Parlament la 16 martie 2012, ca soluţie de compromis
  • Este judecător. A fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii
Citiţi şi:
  • Băsescu: Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO - Rusia sau UE - Rusia, utilizând R. Moldova
  • Traian Băsescu l-a asigurat pe Nicolae Timofti că România susține integrarea Moldovei în UE
  • EXCLUSIV. Cu ce mesaj vine preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la Bucureşti

ULTIMA ORA! Iubita lui Liviu Dragnea, spitalizata! In ce stare se afla Irina si cati bani cheltuie seful PSD

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Interviu

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
11:29 Kovesi și fuga de marile procese de la Înalta Curte. Comentariu de Simona Ionescu 11:29 DE CE este ROMÂNIA ASTFEL? Cazul Kovesi din perspectiva imposturii. Editorial de Dan Andronic 11:20 BREAKING NEWS. Avem NUMELE ZIARISTEI care a fost DATĂ AFARĂ de Sebastian GHIȚĂ la cererea Laurei Codruța KOVESI 11:12 Kovesi, TRĂDATĂ de Traian Băsescu: „Dacă atât a dus-o capul!” 10:20 Kovesi, fără SPP și salon oficial. FOTOGRAFIA care spune TOTUL despre fosta șefă a DNA 09:29 6 ANI DE ÎNCHISOARE pentru Kovesi, BOMBA ANILOR în Justiţie! Breaking news în România 09:26 VINE APOCALIPSA pentru Dragnea: PSD, în CĂDERE liberă din cauza lui Kovesi! Dezvăluiri în „Telefonul de la ora 9” 09:24 Fosta șefă a DNA, vizată în 19 dosare la Parchetul General 08:30 Aducerea lui Nicolae Popa în țară – parte dintr-o mai amplă Operațiune politico-mafiotă. România lui Cristoiu 08:27 IMAGINI EXPLOZIVE cu Laura KOVESI. UNDE a fost SURPRINSĂ înainte de ZBORUL în JAKARTA. Breaking news 07:20 Sebastian Ghiță o ÎNFUNDĂ pe Kovesi în propriile minciuni: „Kovesi a avut nevoie de bani în plus și mi-a cerut.” 07:11 Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi A FOST IMPLICATĂ în aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. DEZVĂLUIRI ŞOCANTE ale fostului preşedinte Traian Băsescu 21:41 News alert: TOADER îi va ALEGE lui KOVESI subalternul, dacă va câștiga postul. „Trimit propunerile la Bruxelles!” 20:40 Nicolae Popa aruncă BOMBA despre extrădarea sa: „Traian Băsescu a fost implicat! Să plătească și el și Kovesi!” AMĂNUNTE INCENDIARE 18:03 Un politician important detonează BOMBA în STATUL PARALEL: „Coldea planifica și dădea comanda, iar Kovesi executa.” 23:12 Ce spune Poliția Română despre dosarul anti-Kovesi 22:31 Scrisoarea de RECOMANDARE a Laurei Codruţa Kovesi trimisă Parlamentului European 18:27 Stare de ALERTĂ în Rusia. O clădire a Universității Sankt Petersburg s-a PRĂBUȘIT și mai multe persoane sunt PRINSE sub dărâmături. Breaking News 16:22 Turcescu: „Kovesi ar putea candida la prezidențiale" 11:20 BREAKING NEWS. TOADER, lovitură DECISIVĂ pentru KOVESI. Fosta șefă a DNA nu se aștepta la AȘA CEVA!