Războiul din Ucraina înseamnă creșteri de prețuri semnificative la produsele alimentare și la energie pentru cel puțin următorii trei ani de zile, a avertizat Banca Mondială, în cea mai recentă actualizare economică. Cel mai mare șoc în domeniul materiilor prime de după anii 1970 ridică spectrul stagflației, potrivit specialiștilor.

Într-o analiză sumbră, Banca Mondială, cu sediul la Washington, a avertizat că există riscul ca prețurile ridicate persistente la materiile prime, care se vor menține până la sfârșitul anului 2024, să conducă la stagflație - activitate lentă combinată cu presiuni puternice asupra costului vieții.

Prețurile la alimente și energie vor depăși media ultimilor 5 ani

Cea mai recentă perspectivă a Băncii Mondiale privind piețele de mărfuri arată că, în ultimii doi ani, a fost înregistrată cea mai mare creștere a prețurilor la energie de după criza petrolieră din 1973 și cea mai mare scumpire la alimente și îngrășăminte de după anul 2008. Deși costurile energiei și ale alimentelor ar urma să se retragă de la nivelurile actuale, se estimează că la sfârșitul anului 2024 acestea vor fi în continuare peste media ultimilor cinci ani.

Ca urmare a întreruperilor comerciale și de producție cauzate de războiul din Ucraina, Banca Mondială prognozează o creștere de 50% a prețurilor la energie în acest an. Reprezentanții instituției estimează că prețul țițeiului Brent va ajunge la o medie de 100 de dolari pe baril în 2022, cel mai ridicat nivel de după 2013 și o creștere de peste 40% față de 2021. Se așteaptă ca prețurile să scadă din nou la 92 de dolari în 2023, dar vor rămâne cu mult peste media pe cinci ani de 60 de dolari pe baril.

Banca Mondială: Grâul se va scumpi cu peste 40% în 2022

Se așteaptă ca prețurile europene la gaze să fie de două ori mai mari în 2022 decât în 2021, în timp ce prețurile la cărbune vor fi cu 80% mai mari. Banca Mondială se așteaptă ca prețurile la grâu să crească cu peste 40% în acest an, punând presiune asupra economiilor în curs de dezvoltare care se bazează pe importurile de grâu din Rusia și Ucraina.

De altfel, Rusia este cel mai mare exportator de grâu și un furnizor important de orz și porumb. Ocuparea Ucrainei îi va consolida și mai mult poziția crucială în domeniul cerealelor. Ucraina reprezintă 12% din exporturile mondiale de cereale și 16% din exporturile mondiale de porumb. 90% din importurile Uniunii Europene de ulei de rapiță provin din Ucraina.

Dacă Occidentul impune sancțiuni asupra exporturilor agricole sau dacă Rusia ar restricționa ea însăși exporturile ca rezistență la sancțiuni, rezultatul ar fi o creștere bruscă și mai mare a prețurilor la alimente și s-ar putea finaliza și cu tulburări sociale în mari părți ale lumii.

„Cel mai mare șoc experimentat după anii 1970”

Indermit Gill, un vicepreședinte al Băncii Mondiale, a declarat, potrivit The Guardian: „În general, acest lucru reprezintă cel mai mare șoc cu privire la produsele de bază pe care l-am experimentat după anii 1970. Ca și atunci, șocul este agravat de o creștere a restricțiilor în comerțul cu alimente, combustibil și îngrășăminte.

Aceste evoluții au început să trezească spectrul stagflației. Factorii de decizie politică ar trebui să profite de orice oportunitate pentru a crește creșterea economică la nivel național și să evite acțiunile care vor aduce prejudicii economiei globale”.