Banca Mondială își reconsideră estimările cu privire la creșterea economică a României, astfel că dacă anterior se preconiza un procent de 2,4%, acum estimările nu depășesc 1,9%. Justificarea acestui lucru este dată de conflictul militar din Ucraina, alături de evoluția pandemiei de COVID-19, arată prognozele economice ale Băncii, pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

Banca Mondială a publicat o actualizare a prognozelor economice pentru perioada următoare, astfel că pentru anul 2023, se preconizează că economia României va crește cu 0,3%, ajungând la 4,1%, în vreme ce în anul 2024, PIB-ul ar putea înregistra un avans de până la 4,3%.

Cotele inflației în România

Banca Mondială consideră că fenomenul inflaționist din țara noastră va atinge un ritm de 9,8%, acesta fiind, în anul 2021, de doar 5,1%.

Dată fiind criza energetică, dar și creșterea prețurilor, inflația a atins un ritm de 8,4% în luna ianuarie 2022.

„Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, transmite Banca Mondială, conform raportului publicat duminică.

Între 2022-2026, conform estimărilor făcute de Guvernul României, dacă se absorb fonduri europene într-un procent de 100%, atunci fondurile pentru Redresare şi Rezilienţă ar putea adăuga, în medie, un punct procentual la creșterea PIB/an.

Realist privind, o absorbție ridicată nu ar putea fi posibilă, mai ales dacă ne raportăm la ratele istorice ale absorbțiilor de fonduri europene, care au valori mici.

Contextul actual amplifică sărăcirea populației

În ce privește deficitul pe termen mediu, acesta va urma o linie descendentă, existând probabilitatea de a se menține la un nivel de peste 3% din PIB. Creșterea datoriei publice, pe termen mediu, ar putea fi contracarată cu o atenție sporită în materie de consolidare fiscală.

Banca Mondială estimează că dacă războiul din Ucraina va fi unul de lungă durată, atunci ar putea avea loc o agravare a sărăciei pe termen scurt.

La acest fenomen ar contribui și creșterea prețurilor la energie ori scăderea veniturilor din remiteri, astfel că recuperarea segmentelor vulnerabile ale societății ar putea necesita un proces de lungă durată.

Vom trece prin cea mai mare criză economică din ultimii 30 de ani

Cristian Socol, economist, a anunțat, la mijlocul lunii februarie 2022, că România a intrat în recesiune tehnică. Realitatea economică indică fenomene îngrijorătoare, susține Cristian Socol, punând accent pe explozia prețului la energie electrică și gaze.

„România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.

Institutul Naţional de Statistică a publicat date privind evoluţia PIB în trimestrul 4 din 2021. În ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut. Creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă.

România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021. INS indică un plus de 0,1% in trim 3 2021 (în marja de eroare) şi o cădere de 0,5 % în trim 4 din 2021. O încetinire atât de abruptă – de la 13,4% la 2,7% nu a avut România decât în ​​​​perioadele de criză economică majoră (a se vedea trimestrul 2 faţă de trimestrul 1 din anul 2020 – intrarea în pandemie / carantină)”, spune Cristian Socol.