O întrebare extrem de importantă în această perioadă de instabilitate vizează și disponibilitatea cetățenilor europeni de-a se sacrifica economic pentru un conflict între Rusia și Ucraina.

Un eventual conflict major între Rusia și Ucraina, asta însemnând un război, va costa scump Europa. Indiferent de ce țară a „Bătrânului Continent” vorbim. Pagubele vor fi în primul rând la capitolul economic. Iată ce concluzii sunt oferite de un sondaj de opinie efectuat la nivelul mai multor țări din UE, în ceea ce privește costurile pe care le vor plăti europenii în cel mai sumbru scenariu.

Ce costuri ar putea să plătească europenii în eventualitatea nedorită a unui război între Rusia și Ucraina

Europenii știu în momentul de față că un război este posibil, dar sunt ei pregătiți pentru un astfel de război? Astăzi, puterea geopolitică este determinată nu doar de puterea militară și economică, ci și de capacitatea de a rezista la provocări.

Un raport al Consiliului European pentru relații Internaționale arată cât de implicați sunt țările membre în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Sondajul a fost realizat în ultimele zece zile ale lunii ianuarie pe un eșantion global de 5.529 de respondenți din țări precum Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia.

Spre deosebire de perioada Războiului Rece, adversarul nu este cineva aflat în spatele unei cortine de fier, dar cineva de la care cumperi gaz și către care exporți bunuri de înaltă tehnologie. Acest lucru îi face nu doar potențial deschiși la valorile și mesajele UE, ci și vulnerabili la presiunea economică europeană. În timp ce aceste conexiuni reprezintă căi de acces pentru puterea de influență europeană, ele ar putea, de asemenea, să pună la încercare rezistența UE., se arată în sondajul ecfr.eu.

Îngrijorări legate de răspunsurile venite din Franța și Germania

Strategia Occidentului pentru a descuraja Rusia să lanseze o nouă invazie în Ucraina constă în a face ca o astfel de intervenție să fie foarte costisitoare pentru ruși. Acest lucru implică un amestec de descurajare militară în Europa de Est, livrări de arme menite să consolideze armata ucraineană și planificarea unei serii de sancțiuni în diverse domenii. Succesul oricărei strategii centrate pe sancțiuni va depinde de disponibilitatea europenilor de a face sacrificii economice.

Cu toate acestea, Polonia, Suedia și România sunt singurele țări intervievate în care respondenții care sunt dispuși să suporte toate poverile principale ale apărării Ucrainei (inclusiv amenințarea unei acțiuni militare rusești) sunt mai mulți decât cei care nu sunt dispuși.

Cel mai îngrijorător este faptul că cetățenii francezi și germani se numără printre cei mai puțin dispuși să suporte aceste sarcini, ceea ce sugerează că ei consideră că riscurile de a face acest lucru depășesc beneficiile.

Polonezii sunt dispuși să se sacrifice în cel mai sumbru scenariu: războiul

Doar în Polonia majoritatea respondenților sunt dispuși să accepte riscurile unei încetiniri economice, ale creșterii prețurilor la energie, ale atacurilor cibernetice, ale unei crize a refugiaților și ale unei agresiuni militare rusești pentru a apăra Ucraina. În Germania, Franța, Italia și Finlanda, o majoritate a respondenților consideră că nu merită să facă acest lucru dacă asta ar însemna o recesiune economică. Aceștia par să susțină în principal sancțiuni care vor afecta Rusia, dar care nu îi vor afecta pe ei.

Datele sondajului relevă, de asemenea, un decalaj între generații. Există diferențe interesante în ceea ce privește percepțiile celor mai în vârstă și ale celor mai tinere generații din statele membre ale UE din estul și vestul țării.

Rezultatele sondajului din Finlanda par să întărească stereotipurile despre "generația fulgilor de nea". Deși tinerii finlandezi sunt relativ predispuși să creadă că se apropie un război, ei sunt mai puțin dispuși decât cei cu vârsta de peste 60 de ani ca țara lor să apere Ucraina dacă acest lucru ar risca o încetinire economică, prețuri mai mari la energie, o criză a refugiaților, atacuri cibernetice sau acțiuni militare rusești.

Tendințe similare sunt evidente și în Polonia. Acolo, deși persoanele în vârstă sunt la fel de predispuse ca și tinerii (73%) să creadă că amenințarea unei acțiuni militare rusești împotriva Ucrainei este reală, acestea sunt mai predispuse să creadă că merită să își asume toate aceste riscuri pentru a apăra Ucraina.

Cu toate acestea, clivajul generațional este foarte diferit în alte țări analizate, în special în Franța și Germania - unde persoanele tinere sunt mai dispuse să facă sacrificii decât cele mai în vârstă în toate domeniile. În mod surprinzător, în Franța, tinerii respondenți sunt mult mai dispuși decât omologii lor mai în vârstă să suporte riscul unei acțiuni militare rusești pentru a apăra Ucraina.

Ce îi pregătesc europenii președintelui Rusiei, Vladimir Putin?

Dacă Putin a amenințat Ucraina pentru a-i forța pe europeni să se gândească la viabilitatea ordinii europene de securitate, a reușit. Dar, judecând după rezultatele celui mai nou sondaj al Comisiei Europene pentru Relații Străine (ECFR), președintele rus ar putea fi surprins de faptul că majoritatea europenilor par pregătiți să apere Ucraina.

Interpretarea acestor autori a rezultatelor sondajului este că europenii ar vedea o altă invazie rusă în Ucraina ca pe un atac nu doar la adresa unei țări vecine, ci la adresa ordinii europene de securitate în sine. Și este surprinzător faptul că atât de mulți respondenți - din nord, sud, est și vest - consideră că această ordine ar trebui protejată.

Ceea ce probabil nu îl va surprinde pe președintele rus este faptul că, deși europenii sunt gata să sprijine Ucraina, sunt mai puțin entuziaști în ceea ce privește plata costurilor financiare pentru descurajarea Rusiei.

Următoarele săptămâni vor testa dacă europenii pot face tranziția de la o lume modelată de soft power la una modelată de reziliență. Modul în care vor face față acestui test va fi esențial pentru viitorul securității europene.