Invitatii EVZ
Negocierile de aderare a Republicii Moldova la EU: sincronizare cu Ucraina sau decuplare cu tentă electorală
Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Concluziile recente ale Consiliului European al UE au generat un val de așteptări pozitive cu privire la posibilitatea deschiderii primelor capitole în procesul de aderare cu Chișinăul în viitorul apropiat. Pe 26 iunie, mesajul comun al celor 27 de capitale ale statelor UE a făcut apel la alte instituții europene să intensifice procesul de aderare cu Republica Moldova. Un efort similar este așteptat din partea autorităților moldovene. Alte două aspecte pe care UE le-a subliniat se referă la principiul meritocrației și, respectiv, la deschiderea capitolelor de aderare după îndeplinirea condițiilor.
În paralel, reflectând voința șefilor de stat și de guvern ai țărilor UE, Consiliul European a susținut evaluarea efectuată de Comisia Europeană cu privire la progresele realizate și a recomandat deschiderea primului bloc, dintr-un total de 6, care reflectă „principiile fundamentale”. În procesul de aderare, blocul întâi de condiții este deschis primul și închis ultimul în procesul de negocieri de aderare (justiție, libertăți și drepturi fundamentale, achiziții publice, statistică și control financiar).
Indiferent de situația din teren în aceste domenii, interesul public moldovenesc ar beneficia dacă UE și-ar intensifica supravegherea progreselor în aceste domenii esențiale. În linii mari, dacă UE dorește să acorde mai mulți bani Chișinăului, atunci instituțiile europene trebuie să își asume o responsabilitate sporită în chestiuni legate de justiție, control financiar sau achiziții publice.
Limbaj identic: Republica Moldova și Ucraina tratate în mod identic
După publicarea concluziilor Consiliului European, autoritățile moldovene s-au concentrat, în mod firesc, pe promovarea mesajelor pozitive ale UE pentru Republica Moldova. În realitate, limbajul folosit de UE cu privire la progresul moldovenesc coincide aproape în întregime cu cel articulat pentru Ucraina (a se vedea tabelul de mai jos). Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu tratează diferit actualele negocieri de aderare cu cele două țări est-europene. Pe alocuri, UE subliniază faptul că Kievul avansează, în mod remarcabil, în ciuda circumstanțelor războiului.
Tabel. Textele concluziilor Consiliului UE din 25 iunie privind Republica Moldova și Ucraina
The European Council reiterates the European Union’s steadfast support for the Republic of Moldova on its accession path. The European Council commends the Republic of Moldova for the pace of its accession-related reforms, welcomes the significant progress achieved, and encourages the Republic of Moldova and the
Commission to intensify work in the accession process. The European Council invites the Council to take the next steps in the accession process in line with the merit-based approach, with clusters being opened when the conditions are met. It takes good note of the assessment of the Commission that the fundamentals cluster is ready to be opened.
The European Council reiterates the inherent right of Ukraine to choose its own destiny, based on the UN Charter and international law. The European Union remains steadfast in its support for Ukraine’s path towards EU membership. The European Council commends Ukraine for the pace of its accession-related reforms under the most challenging circumstances, welcomes the significant progress achieved, and encourages Ukraine and the Commission to intensify work in the accession process. The European Council invites the Council to take the next steps in the accession process in line with the merit-based approach, with clusters being opened when the conditions are met. It takes good note of the assessment of the Commission that the fundamentals cluster is ready to be opened.
Sursa: Consiliul European
Decizia UE de a folosi același ton față de candidatura moldoveană și cea ucraineană transmite cel puțin trei semnale politice. În primul rând, deocamdată, UE se simte obligată să trateze aceste țări ca parte a unui „pachet unic” de extindere spre est. Astfel, UE este împiedicată să lanseze primele capitole cu partea moldoveană, deoarece nu poate face același lucru în raport cu Ucraina, al cărei parcurs este blocat de Ungaria.
Al doilea semnal se referă la indecizia UE de a prezenta Republica Moldova ca fiind mai pregătită decât Ucraina sau invers. Prin urmare, Bruxelles-ul folosește un mesaj similar pentru a descrie cursul de pregătire pentru negocierile de aderare ale acestor țări. Prin urmare, utilizarea unor limbaje distincte care ar permite o comparație și ar genera concurență între cele două țări este evitată de Bruxelles. Nu în ultimul rând, al treilea aspect constă în faptul că, spre deosebire de țările din Balcanii de Vest, care sunt menționate într-un context comun, UE separă Moldova de Ucraina.
În timp ce mesajele UE privind perspectivele negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova sunt incluse în același document ca și pentru Balcanii de Vest, Ucraina este menționată într-un document separat. Cu toate acestea, chiar dacă țările candidate la UE din vecinătatea estică sunt abordate în documente separate, UE reproduce un text identic (90%) în ceea ce privește Chișinăul și Kievul. Această abordare ia în considerare sensibilitatea Ucrainei în ceea ce privește necesitatea sincronizării acesteia cu Republica Moldova, ceea ce în mod automat implică o „cuplare strânsă”, fără vreun orizont temporal predeterminat.
Deși există speculații conform cărora la Bruxelles există voci care doresc separarea Ucrainei de Republica Moldova, majoritatea statelor UE nu demonstrează această opțiune în declarațiile lor publice. Singura țară care favorizează deschis decuplarea pare a fi Ungaria. Astfel, deși blochează negocierile de aderare cu Ucraina, Budapesta susține (aparent) necondiționat deschiderea primelor capitole de negociere cu Republica Moldova.
Scenariul 1. Decuplare înainte de alegerile parlamentare din septembrie. Chișinăul nu va insista asupra unei astfel de abordări, dar un astfel de scenariu ar putea avea avantaje pentru actualul partid de guvernământ în timpul campaniei electorale. Ucraina va trebui să aleagă dacă va critica UE pentru decuplare sau nu, deoarece această reacție va afecta imaginea Partidului Acțiune și Solidaritate și implicit a Maiei Sandu, cu consecințe asupra rezultatelor alegerilor. Propaganda rusă va folosi această situație pentru a discredita UE și guvernul de la Chișinău, creând o diviziune între Chișinău și Kiev.
Scenariul 2. Mesaj politic despre o viitoare decuplare, dar nicio acțiune pentru materializarea acesteia în viitorul apropiat. Înțelegând riscurile decuplării, inclusiv în domeniul dezinformării rusești, UE ar putea articula un mesaj robust despre deschiderea viitoare a primelor capitole de negocieri cu Republica Moldova. Summitul UE-Moldova din 4 iulie ar putea servi drept platformă politică pentru lansarea unui astfel de mesaj simbolic. În realitate, decuplarea nu va avea loc decât dacă vor avea loc schimbări radicale pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor din Ucraina.
Scenariul 3. Sincronizarea procesului de aderare a Republicii Moldova cu cel al Ucrainei până la sfârșitul războiului sau mai devreme. Un astfel de scenariu este realist, deoarece sincronizarea previne sentimentul de trădare pe care l-ar putea simți Kievul dacă Bruxelles-ul ar deschide primele capitole cu Chișinăul înaintea sa. Sincronizarea negativă a celor două țări candidate ar putea dispărea ca o necesitate, dacă Ungaria își retrage veto-ul anti-ucrainean. Schimbările din Ungaria ca urmare a alegerilor parlamentare din aprilie 2026 sau a rezultatului unor eventuale aranjamente financiare dintre Budapesta și Bruxelles ar putea rupe „cercul vicios” al sincronizării dintre Republica Moldova și Ucraina. În consecință, traiectoria lor către UE va continua să depindă de o pregătire eficientă pentru etapele de aderare și, într-o măsură mai mică, de situația geopolitică regională.
