Munții Măcin adăpostesc balaurul dobrogean. O specie de șarpe, cel mai mare din România, care ajunge la 2,6 metri în lungime. De asemenea, lanțul muntos este situat pe calea de migrație Via Pontica, locul de unde pot fi observate an de an peste 30.000 de exemplare de păsări, din care peste 10.000 sunt răpitoare. Frumusețile munților atrag, an de an, tot mai mulți turiști.

Munţii Măcin, deși nu la fel de celebri cu mai tinerii munți Carpați, s-au format în urmă cu 300-400 milioane de ani printr-un proces de orogeneză hercinică. Inițial, cel mai înalt vârf din Munții Măcin a avut o altitudine de 3.000 metri și a făcut parte dintr-un lanț muntos care străbătea continentul european de la vest la est.

Munții Măcin s-au format înaintatea primilor dinozauri

Din vastul lanț muntos au mai rămas doar munții Dobrogei, Munții Bosgi și Munții Scoției. Munții Măcinului reprezintă cea mai veche structură montoasă din România. Este locul unde se găsesc roci mai vechi decât primi dinozauri de pe Pământ.

La capitolul floră se poate spune că este comparabilă cu flora variată din insula Creta sau Corsica. Munții Măcin adăpostesc 19% din numărul plantelor superioare din existente în flora europeană. Doar în regiunile montane din Dobrogea se mai poate întâlni specia de bujor dobrogean, plantă propusă de activiștii de patrimoniu pentru a fi declarat floarea națională a României.

Numărul turiștilor a crescut doar în ultimul an cu peste 60%

În Munții Măcin sălăsluiește balaurul dobrogean. O specie de șarpe, cel mai mare din România, care ajunge la 2,6 metri în lungime. De asemenea, lanțul muntos este situat pe calea de migrație Via Pontica, locul de unde pot fi observate an de an peste 30.000 de exemplare de păsări, din care peste 10.000 sunt răpitoare.

În prezent vârful Țuțuiatul, din Munții Măcin, înalt de 467 metri, face parte din lista deosebită cu locuri de vizitat din România. Numărul turiștilor din Parcul Național Munții Măcinului (PNMM) a crescut considerabil, cu peste 60% mai mult față de anul 2022. Podul peste Dunăre de la Brăila reprezintă principalul motiv pentru care numărul vizitatorilor a crescut.

Peste 30.000 de exemplare de păsări sălășluiesc în Munții Măcin

Administrația care se ocupă de Parcul Național Munnții Măcin ia în considerarea majorarea tarifelor de vizitare care nu s-au schimbat în ultimii 15 ani. Viorel Roșca, directorul PNMM a precizat că numărul turiștilor care au vizitat Munții Măcin a crescut de la 11.600 la 19.000.

„Cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat în timpul verii, iar creşterea numărului turiştilor se explică prin darea în folosinţă a podului peste Dunăre de la Brăila”, a precizat directorul Administraţiei PNMM. Roșca a adăugat că vizitatorii care au fost în Munții Măcin pentru prima dată și-au exprimat intenția de reveni.

„Vizitatorii pleacă întrebându-se ce ar putea vedea în Munţii Măcinului şi coboară bucuroşi că au găsit un spectacol al naturii şi ne asigură că vor reveni în anii următori. Unii spun că au venit doar în trecere spre mare sau Deltă, dar au consens în familie sau în grupul de prieteni şi ne întreabă ce ar mai putea vedea în afară de ceea ce au vizitat în ziua respectivă”, a menţionat directorul Roşca.

Biletul de acces costă doar șase lei

Tariful de acces este de doar șase lei și nu a mai fost majorat din 2007-2008. Cel mai vizitat traseu are ca destinația Culmea Pricopanului și este primul traseu înființat.

„Tarifele sunt foarte mici. La alte arii protejate din ţară sunt tarife de 10 lei până la 20 de lei. Dacă îl dublăm, o să mărim şi numărul de zile pentru care biletul de intrare este valabil, în aşa fel încât omul să nu simtă un disconfort ca şi cum Administraţia ar face din strângerea acestor bani un scop din care asigură servicii de administrare”, a mai spus directorul Administraţiei PNMM.

Pe viitor, Roșca plănuiește să instaleze în orașul Măcin un al treilea automat de eliberat tichete de acces. Pe lângă cele existente din localitățile Greci și Luncavița.