Alături de ei, la tobe, ar fi urmat să cânte Tony Williams, bateristul lui Davis, un instrumentist formidabil.

Pentru bas, s-au gândit la „Beatle-ul” Paul McCartney.

Într-o perioadă în care începuseră să se poarte supergrupurile, Jimi, Miles, Paul & Tony ar fi fost, fără nici o îndoială, cel mai tare care putea exista.

Așa cum scria istoricul muzical Jeff Nollan în revista Rolling Stone:

„ Cu singuranță, acești patru indivizi au reinventat instrumentele la care au cântat și modul în care erau percepute.”

Dar supergrupul nu s-a mai înființat, dintr-un motiv stupid.

Citește gratuit continuarea în Evenimentul Istoric.