Jimi Hendrix și Miles Davis, cei mai novatori muzicieni din rock, respectiv jazz, aveau de gând să înregistreze împreună, în anul dinaintea morții lui Hendrix, 1970.
Alături de ei, la tobe, ar fi urmat să cânte Tony Williams, bateristul lui Davis, un instrumentist formidabil.
Pentru bas, s-au gândit la „Beatle-ul” Paul McCartney.
Într-o perioadă în care începuseră să se poarte supergrupurile, Jimi, Miles, Paul & Tony ar fi fost, fără nici o îndoială, cel mai tare care putea exista.
Așa cum scria istoricul muzical Jeff Nollan în revista Rolling Stone:
„ Cu singuranță, acești patru indivizi au reinventat instrumentele la care au cântat și modul în care erau percepute.”
Dar supergrupul nu s-a mai înființat, dintr-un motiv stupid.
Citește gratuit continuarea în Evenimentul Istoric.
Recomandările noastre
