Justitie
Breaking news
Motivarea CCR privind pensiile magistraților: Lipsa avizului CSM și termenul de 30 de zile nerespectat de Guvern
Sursa: Inquam Photos/Octvian Ganea
Din cuprinsul articolului
Judecătorii Curţii Constituţionale au motivat, luni seară, decizia de admitere, în integralitate, a obiecţiei privind pensiile de serviciu, prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii” de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia.
Potrivit unui comunicat de presă, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituţională în ansamblu.
Competenta Guvernului și urgența legii
Curtea a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, respectând articolul 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale și a justificat urgența și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, CCR a precizat că este de competența legiuitorului să aprecieze frecvența modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și că legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.
Motivele principale ale neconstituționalității
Judecătorii CCR au arătat că „lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”.
Sursa foto: Arhiva EVZ
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a reținut că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect constituțional al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizând atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.
„Securitatea juridică permite evoluțiile legislative, cu condiția ca acestea să nu fie rapide”
Curtea a subliniat că reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, cu obiect și scop unitar – măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este contrar securității juridice atâta timp cât Parlamentul urmărește coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze organic soluțiile legislative promovate. Securitatea juridică permite evoluțiile legislative, cu condiția ca acestea să nu fie rapide, arbitrare și să nu pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori principiile constituționale. Nicio prevedere constituțională nu stabilește interdicții temporale privind legiferarea succesivă.
Obligația Guvernului de a respecta termenul de aviz
„De vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, au subliniat judecătorii CCR.
Decizia este definitivă și general obligatorie, iar argumentele complete vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Judecătorii care au admis sesizarea ICCJ
Surse politice au declarat că în favoarea admiterii sesizării ÎCCJ s-au pronunțat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină și Bogdan Licu. Obiecția a fost amânată de CCR de două ori, până la decizia de luni.
Sesizarea Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat CCR pe 4 septembrie, cu unanimitate, privind legea care modifică regimul pensiilor. Judecătorii instanței supreme au transmis un „NU” răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii.
ICCJ a arătat că legea încalcă cel puțin 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Principalele motive invocate de ÎCCJ includ:
-Încălcarea principiului statului de drept și al independenței justiției;
-Încălcarea securității juridice, legalității și neretroactivității legii;
-Crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă;
-Nerespectarea obligațiilor legale imperative, inclusiv solicitarea avizului obligatoriu al CSM;
-Nesocotirea prevederilor constituționale privind asumarea răspunderii Guvernului;
Ignorarea mai multor decizii obligatorii ale CCR și norme de tehnică legislativă.
