Omar Hayssam a iniţiat şi finanţat o entitate teroristă pentru a-şi proteja veniturile obţinute în mod ilicit, potrivit informaţiilor apărute în motivarea sentinţei prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) i-a condamnat pe Omar Mahmoud, Omar Mukhles şi Tartousi Mustafa pentru că au facilitat fuga din ţară a suspectului de terorism.

"Declanşarea la sfârşitul anului 2004 a cercetărilor relativ la infracţiuni economice asupra firmelor controlate de către Omar Hayssam a condus în mod direct la criza ostaticilor români răpiţi în Irak şi a scos la lumină modalitatea în care, prin obţinere frauduloasă de fonduri şi pentru a-şi proteja contravaloarea fondurilor ilicite obţinute, Omar Hayssam a recurs la iniţierea constituirii şi finanţarea unei entităţi teroriste. În momentul deconspirării activităţilor şi angajarea răspunderii sale penale, Omar Hayssam a reuşit în mod organizat, după cel mai bine elaborate reguli în materie de diversiune teroristă la toate nivelele autorităţilor publice, diversiune susţinută fără vinovăţie şi în plan public de către mass-media, intoxicată de scenariile aruncate în direcţia ei, să părăsească teritoriul României, sustrăgându-se de la răspunderea penală", se arată în documentul citat.

A pozat ca salvator

Judecătorii reamintesc faptul că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) s-a sesizat din oficiu, în aprilie 2005, cu privire la săvârşirea de către Omar Hayssam a infracţiunii de iniţiere a unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism.

"În sarcina acestuia au fost reţinute faptele de iniţiere a constituirii unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism, în baza unei înţelegeri prealabile cu gruparea teroristă hotărând lipsirea de libertate, prin răpire, a jurnaliştilor români Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în vederea obţinerii unui folos material sau a unui alt avantaj. Intenţiile infracţionale ale lui Omar Hayssam au fost animate de la bun început de dorinţa acestuia de a evita măsurile ce puteau fi luate în mod legal împotriva sa, ca urmare a procedurilor judiciare iniţiate (...) relativ la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, privatizări frauduloase etc.", se precizează în motivare.

Afacere în familie

În opinia magistraţilor, Omar Hayssam intenţiona să organizeze răpirea jurnaliştilor români pentru a putea ulterior "să pozeze" în salvator al acestora, în speranţa că va obţine recunoştinţa autorităţilor şi scăpa de o eventuală răspundere penală. În paralel, suspectul urmărea şi scoaterea din ţară a banilor obţinuţi din afaceri ilicite, sub pretextul plăţii unei recompense către răpitorii jurnaliştilor români, intenţionând totodată ca, la un moment dat, să părăsească definitiv teritoriul României.

Răpirea jurnaliştilor români ar fi fost organizată de Omar Hayssam cu sprijinul fratelui său, Mahmoud, cel care l-a ajutat ulterior şi să părăsească teritoriul României.

"Cercetările efectuate în cauză au dovedit existenţa elementelor constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina lui Omar Hayssam, evidenţiind însă (...) şi puternicele legături existente între el şi fraţii săi, învinuiţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles. De altfel, inculpatul Omar Mahmoud este cel care a fost trimis de Omar Hayssam în Irak pentru a încerca să rezolve problemele ivite acolo în legătură cu modul de derulare a planului răpirii jurnaliştilor români, încă înaintea declanşării cercetărilor în România", se arată în motivare.

Condamnat definitiv

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de instanţele din România în trei dosare în care a fost trimis în judecată de DIICOT, el primind 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak, 16 ani de închisoare în dosarul "Volvo Truck" şi trei ani de închisoare în dosarul "Foresta Nehoiu". Sirianul a fost ulterior condamnat definitiv de ÎCCJ la 23 de ani şi 4 luni de închisoare, prin contopirea pedepselor primite în cele trei dosare.

Pe 7 octombrie 2014, ÎCCJ i-a condamnat pe Omar Mahmoud şi Omar Mukhles la câte cinci ani de închisoare iar pe Mustafa Tartousi, la şapte ani de închisoare, pentru înlesnirea trecerii frontierei, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate a unei persoane care a participat sau a comis un act de terorism, decizia fiind definitivă. Cei trei fuseseră anterior achitaţi, printr-o sentinţă a Curţii de Apel Oradea din 8 octombrie 2012