Evenimentul Zilei > Justitie > Monica Macovei: „Judecătorii nu consideră grave faptele de corupţie”
Monica Macovei: „Judecătorii nu consideră grave faptele de corupţie”

Monica Macovei: „Judecătorii nu consideră grave faptele de corupţie”

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, arată că, până la raportul din vară, România trebuie să răspundă criticilor europene.

Într-un interviu pentru "Evenimentul zilei", europarlamentarul Monica Macovei îi critică pe judecătorii care dau pedepse cu suspendare pentru corupţi. Tot­odată, cere responsabilizarea cla­sei politice care blochează anchete penale şi amână nepermis de mult câteva legi esenţiale pentru viitorul României.

Evenimentul Zilei: Care sunt noutăţile din raportul intermediar elaborat în cadrul Mecanismul de Cooperare şi Verificare ?
Monica Macovei: În primul rând creşterea numărului de trimiteri în judecată din partea DNA şi a hotărârilor de condamnare. 158 de condamnări finale în 2011, faţă de 85 în 2010. Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) există aprecieri pozitive pentru că a început să accelereze procesele de corupţie, adică să dea termene rapide, ca să le finalizeze. Dar, pe de altă parte, există critici faţă de judecători pentru că pedepsele pe care le dau în dosare de mare corupţie sau fraudă sunt mici. În peste 60% din cazuri, pedepsele sunt cu suspendare.

Care ar fi explicaţia pentru multele pedepse cu suspendare în cazul dosarelor de corupţie? De ce judecătorii înclină spre limita minimă?
Singura explicaţie pe care eu o văd este că judecătorii nu consideră aceste fapte de corupţie ca nişte fapte grave. Această atitudine trebuie schimbată.

Cum se vede de la Bruxelles activitatea ANI?
Agenţia este apreciată pozitiv pentru creşterea dosarelor privind conflictele de interese, averi nejustificate, incompatibilităţi. Aici avem şi două critici punctuale importante: instanţele de judecată care ţin mult pe rol aceste procese, deci finalitatea anchetelor ANI vine foarte târziu şi a doua critică, încercările repetate ale politicienilor de a schimba legea ANI, de a-i reduce puterile şi unii, după cum au şi spus, chiar doresc să o desfiinţeze. Aici îi amintesc pe parlamentarii UDMR Marton Arpad şi Gyorgy Frunda.
O altă noutate este referirea la condamnările legate de achiziţiile publice. Se arată că sunt puţine condamnări în procesele legate de achiziţiile publice şi fraudarea fondurilor europene. În forma de aseară a raportului se cerea ca magistraţii să dobândească cunoştinţe financiare şi specifice achiziţiilor publice, în forma finală acestă cerinţă este mai voalată.

Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) adună "reproşuri". Sunt ele îndreptăţite?

De ani de zile Inspecţia Judiciară nu funcţionează eficient. Magistraţii nu răspund disciplinar şi chiar este dat un exemplu, fără nume, dar toată lumea ştie despre cine este vorba. Practic, se reproşează CSM refuzul de a lua o decizie de îndepărtare de pe o funcţie de conducere a unui judceător cercetat penal pentru fapte de corupţie.

S-a vorbit într-o vreme despre confiscarea extinsă a averilor ilegale. Când credeţi că vom avea o lege în acest sens?

Şi raportul face această menţiune şi arată că speră să fie adoptată acestă lege. Ea nu este perfectă aşa cum a plecat de la Ministerul Justiţiei. Sper ca în noul Guvern să fie una dintre priorităţi pentru că este clar că raportul din iulie 2012, care se va uita pe toată această perioadă, va analiza exact ce ne spune în acest raport intermediar să facem. Toate acestea se vor urmări de către Comisie pentru raportul din iulie.

În acelaşi document se face referire la imunitatea parlamentarilor. Ce ar trebui să facă demnitarii în acestă situaţie?

Se spune în raport că Ministerul Justiţiei a făcut un studiu comparat pe acestă procedură. Având în cedere ce se întîmplă în Parlamentul României, din punctul meu de vedere, ar trebui obligaţi parlamentarii să dea răspunsul solicitării de ridicare a imunităţii în 48 de ore, să voteze public şi nu secret şi să nu analizeze probele Parchetului, că nu sunt judecători. Am şi făcut o propunere de schimbare a regulamentului Camerei Deputaţilor în acest sens, încă de anul trecut. Stă de atunci într-o comisie. Sper să fie reluat în dezbatere, fiindcă, iată este reluat în CE şi va trebui să răspundem la el până în iulie.

Documentul european mai vorbeşte de publicarea jurisprudenţei şi motivarea în timp util a hotărârilor judecătoreşti. De ce nu s-au realizat pînă acum? Cine răspunde?

Părţile responsabile sunt magistraţii, CSM-ul şi Ministerul Justiţiei. Este obligatoriu ca toate hotărârile să fie publicate online, imediat ce sunt motivate. Am şi propus ca şi sancţiune disciplinară nepublicarea acestor hotărâri. Nu a fost preluată. Sunt judecători care nu au vrut, poate pentru că-şi le publică mai târziu în volume şi scot bani şi le vând pe piaţă, ori poate încă nu cred că aceste hotărâri sunt un bun public. Unii dintre ei vor, cei de la Vrancea le-au publicat. Ministerul Justiţiei nu a luat o decizie clară în acest sens. Tot aici, aş mai face o constatare: s-a scos abaterea disciplinară cu privire la încălcarea obligaţiei de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese pentru magistraţi. Nu înţeleg de ce s-a scos. A fost în lege în 2005, CSM nu a folosit-o.

Cine a scos acestă prevedere de pe lista abaterilor?
Ori Ministerul Justiţiei, ori CSM. Asta mi se pare o pierdere. Ar mai trebui să se adauge în lege posibilitatea ca magistraţii cercetaţi penal să rămână fără pensii speciale. De ce să se pensioneze în timp ce sunt cercetaţi penal?

158 de condamnări definitive au fost date în ultimul an în cazul proceselor de corupţie

RAPORT INTERIMAR
Comisia Europeană face publice temele pentru acasă ale României
Prin publicarea raportui interimar, Comisia laudă şi încurajează DNA şi ANI pentru rezultatele obţinute, în timp ce nominalizează ca fiind pe drumul cel bun Instanţa Supremă. Cea din urmă s-a remarcat printr-o accelerare a ritmului de judecată a proceselor şi pronunţarea unor hotărâri definitive în cazuri mari de corupţie.
De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) rămâne restant cu reformarea Inspecţiei Judiciare şi cu tragerea la răspundere a magistraţilor care nu respectă rigorile funcţiei. Blocarea în Parlament a legii confiscării extinse a averilor ilegale şi stabilirea în instanţă a câştigătorilor licitaţiilor publice au fost alte elemente puse pe tapet de oficialii europeni. Până la raportul final din vară, toate aceste probleme trebuie
remediate.

CV
Monica Macovei, europarlamentar

  • În iunie 2009 a fost aleasă europarlamentar din partea Partidului Democrat – LIberal.
  • Ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu, din decembrie 2004, până în aprilie 2007.
  • A lucrat ca procuror între anii 1983-1997.

CITIȚI ȘI:

  • Comisia Europeană atrage atenția asupra averilor ilicite și achizițiilor publice
  • RAPORTUL CE pe JUSTIȚIE. Procurorul general și președintele Curții Supreme îl consideră obiectiv
  • Raportul CE pe justiţie: Combaterea marii corupţii, o problemă nerezolvată în România