Mohammad Murad, afaceristul care țintește la primăria orașului Constanța. „Politicienii locali nu au nicio viziune. Dacă li se cere să voteze o fermă de șobolani, o votează. Trăiesc cu frica să nu își piardă mandatul și să nu își supere șeful”

Mohammad Murad, afaceristul care țintește la primăria orașului Constanța. „Politicienii locali nu au nicio viziune. Dacă li se cere să voteze o fermă de șobolani, o votează. Trăiesc cu frica să nu își piardă mandatul și să nu își supere șeful”

Cetățeanul român de origine libaneză Mohammad Murad, cunoscut ca fiind cel mai mare investitor din turismul românesc, a provocat emoții serioase în mediul politic atunci când, pe nepusă masă, în prezența ministrului Turismului și a șefilor PSD din teritoriu, a anunțat că va candida la primăria orașului Constanța. Au zis că glumește. Omul de afaceri, în hotelurile căruia pot fi cazați 10.000 de turiști odată, având mii de angajați, este revoltat că autoritățile nu sunt în stare să promoveze România și să administreze stațiunile pentru atragerea turiștilor.

Mohammad Murad trăiește de peste 35 de ani în România, unde a venit să studieze Medicina și nu a mai plecat. Spune că și-a întemeiat o familie frumoasă, copiii lui studiază în România, are afaceri de succes în țară, nu are conturi în străinătate și nu cere nimic. Murad este și președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, și singurul lucru pe care îl cere este o implicare mai mare a autorităților în administrarea destinațiilor turistice.

Pentru hotelieri, cei mai importanți turiști sunt românii

Evenimentul zilei: Suntem în vârf de sezon estival. Cum merge litoralul pentru un investitor în turismul din această zonă?

Ne puteți urmări și pe Google News

-În comparație cu anul trecut merge la fel, cu toate că există o tendință de scădere în Mamaia și o creștere mică, dar vizibilă, în sudul litoralului. Vremea a fost total împotriva noastră până acum. Și dacă nu ar fi existat vaucherele de vacanță, ca să compenseze, am fi fost sigur în scădere. E primul an și sperăm ca guvernul să le aprobe și pentru 2019, pentru că aceste vauchere aduc în vacanță 100.000 de români în plus, față de ce aveam până acum. Sunt oameni care nu au fost pe litoral de 15-20 ani, și anul acesta, cu vauchere, au putut reveni. Din păcate avem o scădere pe tot ce înseamnă turism extern. Pe litoral ajung cu 20-30% mai puțini turiști străini.

-De ce?

-Pentru că nu avem promovare, nu avem transport. Avioane puține. Ministerul Turismului nu a pus la punct un sistem de lucru. Eu, ca hotelier, trebuie să ofer servicii de calitate. Modul de promovare este undeva între autoritățile locale și cele centrale. Turistul nu trebuie să vină la București sau la Varna ca să ajungă pe litoralul românesc. Noi, fără primărie, minister, nu ne putem dezvolta singuri. Pentru că turistul nu vrea să ajungă neapărat la hotelul meu, ci vrea să vină în România. Dacă cineva crede că eu mă duc la un târg de turism ca să îmi promovez hotelul, e o mare prostie. Promovezi țara. Și asta e o chestie pe care nu a înțeles-o nimeni. Se vorbește, la toate întâlnirile oficiale, de strategie de promovare, masterplan, sunt vorbe pompoase care nu folosesc la nimic. Practic, tu trebuie să îi oferi unui turist servicii mai bune și mai diversificate, prețuri mai bune, confort mai ridicat.

-E nevoie de implicarea autorităților, spuneți dumneavoastră?

-E nevoie de aportul primăriei, Ministerului Transporturilor, Turismului. Am ajuns la concluzia că cei mai importanți clienți care trebuie să vină pe litoral sunt turiștii români. Și, aici, rolul aparține, în totalitate, primarului.

-Pentru convingere sau pentru aspectul stațiunii?

-Pentru administrare. Nu e suficient că primarul este un băiat educat, finuț, bine îmbrăcat, arată bine. Dar și orașul trebuie să aibă un aspect plăcut. Să nu mai văd câini vagabonzi, vegetație uscată, să fie iluminat public, curățenie, să văd primul ajutor prezent în stațiune. Sunt lucruri de bun simț.

-Și credeți că, aici, pe litoral, este posibil așa ceva?

-Cum să nu. Dar apropo, era o ședință la un partid aflat la guvernare. Și șefii, mai ales cei din teritoriu, se certau între ei pe funcții și avantaje. Iar al doilea om în partid a bătut cu pumnul în masă și a spus: „Gata cu prostiile”. E clar că avem două variante ori mărim ciolanul, ori micșorăm gașca. Ei, tocmai de ideea cu ciolanul și gașca trebuie să scăpăm.

-Și ce ar trebui făcut?

-Hai să gândească și pentru România. Când vezi un ministru, un deputat, un primar al cărui vis este să își trimită copiii afară, nu e în regulă. Preferi să trăiască afară, nu în România. Este o gândire foarte toxică. Dacă tu nu mai ai încredere în țară, de ce ocupi funcția respectivă? Viața nu trebuie să fie tot timpul lapte și miere. Trebuie să încercăm cu toții să o schimbăm, respectând legile actuale și luptând să le schimbăm în legi mai bune.

 

„Am o obligație față de țară, față de oameni”

-Ați abordat recent subiectul candidaturii la Primăria Constanța, este o intenție serioasă?

-Să știți că nu sunt departe de a lua o decizie. Eu am aruncat această idee nu pentru a testa piața, ci pe o emoție bazată pe substanță. Am ajuns la concluzia că dacă nu putem face echipă cu primarul, nu neapărat din motive politice, mediul de afaceri trebuie să se implice. Pentru că e foarte greu să explici unei persoane care nu a dat un salariu în viața lui unui angajat. Nu putem face un hotel superb și când ieși după gard, totul e uscat. Și am zis, nu cumva acum am o obligație față de țară, față de oameni încât să mă apuc să fac ceva și pentru ei? Familia o am asigurată, am afacere, copiii sunt bine, prietenii sunt OK.

-Și cum vede omul de afaceri Murad administrarea unui oraș atât de important ?

- Politica statului român se face la centru. Iar eu nu am decât să pun la dispoziție tot ce e nevoie, infrastructura, ca să pun în aplicare orice parteneriat. Politica orașului trebuie să fie pentru cetățeanul orașului. Cel cu pensia mică să aibă o viață cât de cât normală. Nu una de lux.

-Și cum puteți face asta?

-În primul rând prin reducerea cheltuielilor de care nu este nevoie. Prin atragerea de investiții noi. Eu vă garantez că, dacă mâine aș fi primarul Constanței, în afară de fonduri europene, atrag, pe an, cel puțin 50-100 milioane de euro investiții străine. Venitul pe cap de locuitor al constănțeanului este cel mai mic din toată zona Mării Negre și tot ce înseamnă mare, în general. Este orașul cu un port atât de important ca zonă geografică. Este normal ca, aici, venitul pe cap de locuitor să fie de minim 1.000 de euro. În Germania, de unde pleacă Dunărea, venitul pe cap de locuitor este 8.000 de euro. Iar la vărsarea în mare, în județul Tulcea, venitul pe cap de locuitor este de 400 de euro. Vi se pare normal?

În străinătate, stațiunile au administrații private, inclusiv în Bulgaria

-Dar serviciile turistice cum mai sunt privite, astăzi, pe litoralul românesc?

-Eu aș sponsoriza 2-3 persoane pe care să le trimit în Bulgaria să facă o comparație. Eu vă garantez că serviciile noastre sunt mult mai bune decât în Bulgaria.

-Pe ce vă bazați?

-Am niște atuuri foarte clare. 1. Noi stăm mult mai bine la arta culinară. 2. În proporție de 80%, la noi se vorbește o limbă străină. 3. Stăm mult mai bine pe partea de curățenie în hoteluri, iar românii sunt mai plăcuți, mai deschiși. Bine, putem avea și elemente negative, dar bulgarii sunt mult mai duri la primirea turistului. Eu mă duc acolo, să văd, să simt.

-Dar ce le oferă acolo? Sunt prețurile mai mici?

-Aparent așa e, mai ales în extrasezon. Dar au și taxe mai mici. Cred că tarifele noastre sunt doar cu 5% mai mari din cauza utilităților. Aici, utilitățile sunt mai mari, la fel și impozitul pe salariu. Și banii respectivi îi ia statul, nu noi. Eu iau doar pentru transfer.

-Cum se administrează acolo stațiunile?

-Bulgarii au niște elemente în plus. De exemplu, Albena este o stațiune care are administrare privată. Contractul e încheiat între patronate și primărie. Eu dacă am un angajat care nu face treabă îl dau afară imediat. Dacă primarul de aici are angajați care nu fac treabă în stațiune nu pățesc nimic. Eficiența e mai mare în zona privată decât în zona publică.

-Ce face exact firma care administrează stațiunea Albena?

-Are câteva sarcini clare. Îngrijește spațiul verde și se ocupă de curățenia stațiunii, iluminatul public, câinii, asigură primul ajutor, paza și ordinea în stațiune și salvamarii. Simplu. Așa se face peste tot în lume.

„Fiecare primar a vrut să pună mâna pe port”

-Se spune despre Constanța că este un oraș care trăiește din pomenile electorale.

-Sunt 60.000 de pensionari în Constanța. M-aș bucura ca măcar odată pe an să le oferim un moment de recunoaștere. Eu vreau să fac întâlniri între oameni care dispun și oameni care au nevoie. Cât mă costă pe mine, un primar, să sun la oamenii de afaceri, că avem o acțiune cu pensionarii. Fiecare dintre noi să coparticipe la un eveniment în care să fie sărbătoriți 2-3 zile și fiecare hotelier să vină cu o sumă de bani. Pentru toți pensionarii, pentru că ei au muncit pentru noi. Tot ce avem noi acum în portofoliu, hoteluri, stațiuni, ei au făcut, nu noi. Noi le-am luat gata făcute. Și le-am aranjat, le-am zugrăvit, am investit de fapt viața lor. Nu e normal ca acum să fie tratați ca și cum nu ar mai fi nevoie de ei.

-Dar nu știți că, până la un plafon, li se oferă tichete de masă, abonamente gratuite pe RATC? Preluate de la fostul primar.

-Aici sunt două chestii foarte importante. Una este să ajuți și să ai nevoie de voturi și alta este să încerci să îl faci pe acel om din fața ta fericit. Faptul că îi dai banii, într-un fel sau altul, îi cumperi votul.

-Dar orice primar oferă facilități pensionarilor.

-Pentru că nu dă de la el. Iar primarul și consilierii să nu primească mai mult de 100 de lei pe lună.

-Bun, orașul are niște repere Cazinoul, portul …

-Acum câțiva ani l-am întrebat pe Radu Mazăre dacă nu îmi dă voie să investesc vreo 5-6 milioane de euro în Cazinoul din Constanța. Să redevină un simbol al orașului. M-a refuzat. Acum, când te uiți la Cazino, eu nu văd decât incompetența fiecărui primar care l-ar fi putut reabilita. Despre port. Fiecare primar a vrut să pună mâna pe portul ăsta, dar niciunul nu s-a gândit la cum să facem să fie mai eficient. Rotterdamul are trafic de o mie de ori mai mare. Aici nu știu decât cum să schimbe directorii pe interese politice. Jumătate din marfa care ajunge în România vine de fapt prin alte porturi, prin Bulgaria, Belgia, Germania pentru că evită birocrația din portul Constanța, modul de gândire al celor care conduc portul și chiriile mari.

-Și cum pot fi toate astea schimbate?

-Cât timp cetățeanul este mulțumit, eu pot să lupt cu oricine. Eu am un angajament și un contract cu fiecare constănțean, dacă e să fiu vreodată primar. Că se supără un partid sau altul, că se supără un ministru sau altul, e treaba lor. Eu trebuie să fiu corect. Și nu corect în sensul că trebuie să fac un deal cu pensionarii și să le spun că eu vă dau mâncare și voi îmi dați votul. Nu așa. Eu vreau să se spună că, după ce am plecat, orașul să producă mai departe. Să pun o bază economică sănătoasă pentru oraș.

-Adică?

-Am venit în Constanța în anii 2000. Parcă am căzut din parașută. Nu știam ce înseamnă Constanța. Și nu vă spun câte probleme am avut. Și am dovedit că, pas cu pas, m-am dezvoltat continuu. Nu e ușor. Și m-am bazat doar pe simplitate. Și niciodată nu poate spune cineva despre mine că m-am dus la o primărie ca să îmi creeze vreun avantaj.

 

„Venim din epoca Mazăre. 13 ani am suferit din cauza lui”

-Au trecut doi ani de la alegerile locale. Ce schimbare în bine ați văzut în oraș în această perioadă?

-O schimbare în bine există, trebuie să recunosc. Venim din epoca Mazăre, bine-cunoscută, în care îți făceai toate strategiile ca să te aperi de el. Eu 13 ani de zile am suferit în relația cu Mazăre. Dacă nu era ceva cum voia el, distrugea. Decebal Făgădău e altfel. Nu este agresiv cum era Mazăre. Are însă alte probleme. Trebuie să lase mai puțin partea formală a lucrurilor, filozofia. Vrea să aibă relații internaționale. Toți fac așa ca să își protejeze funcția și să mai fie aleși o dată. Fă mai întâi la tine în oraș, să se vadă ceva. Pentru mine, mai importantă ar fi relația cu cetățenii decât cu orice alt străin. Față de ei am obligații, că ei mi-au dat votul. Poate nu am puterea să îi mulțumesc pe toți, dar îmi dau silința. Eu, ca primar, dacă am o întâlnire cu 20 de pensionari și cu 20 de ambasadori, moral este să mă văd cu pensionarii, cerând scuze ambasadorilor. Sunt cei care m-au votat și mi-au dat încredere, moral eu trebuie să le dau înapoi cu aceeași monedă. Da, am nevoie și de străini, și de investițiile lor, ușa mea este deschisă, dar nu am nevoie să mă sprijine pentru a deveni primar sau parlamentar.

-Cum priviți lumea politică locală. Îi știți pe politicienii constănțeni?

-Îi cunosc pe toți. Constanța este o componentă mică a României, nimic diferit. Nu au absolut nicio strategie. Votează ce li se spune. Dacă li se cere să voteze o fermă de șobolani, o votează. Nu întreabă pentru ce. Politicienii sunt imaturi. De fapt sunt trei categorii, imaturi, speriați de viitor, căutând să facă bani și trăiesc cu frica să nu își piardă mandatul și să nu își supere șeful. Nu produc. Nu au nicio viziune.

 -Și dacă ați candida la Primăria Constanța, cum ați face? Spuneați că ați fost curtat și de putere și de opoziție.

 -Este prematur să mă pronunț. Aș purta discuții cu partidele, să îmi exprim viziunea. Eu sunt deschis la orice discuție, dar fără compromisuri. Nu vreau să fac un deal cu partidele. Ar fi greșit. Eu fac sacrificii pentru cetățean, dar nu pentru funcții. Nu se poate? E-n regulă. Voi continua să vorbesc, nu ca să ajung primar. Și îi transmit un mesaj domnului primar al Constanței, Decebal Făgădău. Dacă mâine este de acord să îl consiliez pe proiecte concrete și el pune în aplicare acele proiecte, eu anunț că nu mai candidez. Nu țin cu dinții să fiu eu în funcție. Sunt de acord să mă ia consilier pentru a-i da idei. Noi suntem legați, într-un fel sau altul, de soarta orașului.

-Sunteți român?

- În proporție de 100% gândesc românește. Ca și mulți alți cetățeni români de altă naționalitate. Da, simt și gândesc românește. Că nu poți să te păcălești 35 de ani și să crezi că ești în vizită. Și m-aș bucura, așa cum am fost primit, la rândul meu să dau înapoi oamenilor de rând măcar un pic din ce am primit eu