Mizele Chișinăului în Găgăuzia: combaterea corupției electorale, antagonizarea lui Șor sau revizuirea statutului autonomiei

Sub acuzații de implicare în finanțarea ilegală a Partidului Șor și coruperea votanților, polițiștii au reținut-o pe șefa Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul. Reținerea lui Guțul a avut loc în timp ce aceasta se afla la aeroport, de unde planifica să zboare la Moscova prin Istanbul. În aceeași zi, pe 25 martie, dar fără vreo legătură directă cu cazul lui Guțul, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Securitate, la care s-a discutat despre necesitatea intensificării luptei cu corupția electorală, inclusiv printr-un control mai strict a fluxurilor financiare ilicite.

Se pare că rapiditatea cu care autoritățile au acționat pentru reținerea lui Guțul a fost motivată de suspiciunea că bașcana Autonomiei Găgăuze urmărea să părăsească definitiv țara pentru a se eschiva de la urmărirea penală și de la eventualele sentințe judecătorești. Anterior, Guțul a plecat la Moscova de nenumărate ori, inclusiv pentru a avea întrevederi cu oficialii ruși.

Deja pe 28 martie, la trei zile după reținere, instanța a pronunțat o decizie privind arestarea preventivă a lui Guțul pentru 20 de zile. Potrivit unor estimări, în cazul cauzelor imputate, cel puțin patru dosare penale, pedepsele finale pot include până la 7 ani închisoare sau amenzi. Totodată, bașkana va fi lipsită de dreptul de a ocupa funcții publice pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, ceea ce ar deschide calea unor noi alegeri în Autonomia Găgăuză. Actualul mandat al Evgheniei Guțul expiră în 2027.

Bolojan pregătește înlocuirea miniștrilor PSD cu interimari. Lista, negată de Guvern  

Robert Negoiță susține că intrarea în opoziție e cea mai bună variantă pentru PSD. De ce îl susține pe Ilie Bolojan

Protestele împotriva arestării lui Guțul au avut loc în fața Judecătoriei de la Chișinău și la Ambasada Republicii Moldova la Moscova. Protestatarii au acuzat guvernul de represiune politică împotriva opoziției, numindu-l pe Guțul „deținut politic”. Pentru a exterioriza cazul și a se victimiza pe plan internațional, Guțul și echipa sa au solicitat intervenția președinților Rusiei și Turciei. Doar partea rusă a reacționat, acuzând Chișinăul de represiuni anti-democratice împotriva opoziției și a pluralismului politic.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitry Peskov, a făcut o paralelă între cazul lui Guțul și excluderea lui Călin Georgescu din cursa pentru alegerile prezidențiale din România. Un lucru în comun pe ca îl au aceste situații sunt acuzațiile de finanțare ilegală a activităților politico-electorale pe care le-ar fi comis Guțul și Georgescu. Primele semne ale unor viitoare urmăriri penale împotriva lui Guțul au apărut încă din 2023, după victoria sa la alegerile din Găgăuzia, la care a contribuit Ilan Șor, care se eschivează de la pedeapsa cu închisoarea, pronunțată in absentia în 2023, pentru infracțiuni bancare.

Cazul lui Guțul a precedat cu mult acuzațiile împotriva lui Georgescu din februarie 2025, acum aflat sub control judiciar. Prin urmare, Kremlinul denaturează în mod clar cronologia evenimentelor din România și Republica Moldova. Actorii guvernamentali ruși leagă procesele politice din aceste două țări, prezentându-le drept „anti-modele” tolerate de UE pentru că ar lupta împotriva opoziției eurosceptice.

Moscova insistă că Chișinăul va sancționa politicienii care vorbesc în favoarea relațiilor strategice cu Rusia. Împreună cu alți membri ai executivului Autonomiei Găgăuziei, Evghenia Guțul a fost inclusă în regimul de sancțiuni al UE (octombrie 2024) sub acuzația de destabilizare a Republicii Moldova. Probabil, sub presiunea evenimentelor locale, legate de protestele antiguvernamentale ca răspuns la arestarea primarului Istanbulului Ekrem Imamoglu, administrația lui Tayyip Erdogan nu a reacționat în niciun fel la demersul lui Guțul. Prin urmare, singurul actor extern care a vorbit în apărarea bașkanei aflate sub arest este Rusia. Chișinăul a subliniat că acest caz se referă la afacerile interne ale Republicii Moldova și că imixtiune externă este inadmisibilă.

Situația din jurul lui Guțul este extrem de toxică pentru reprezentanții opoziției de la Chișinău, care nu vor să se asocieze cu Ilan Șor, respectiv Moscova. Înainte de alegerile parlamentare, chiar și un sprijin minim pentru cauza lui Guțul se poate transforma în acuzații serioase din partea autorităților moldovenești privind colaboraționism cu Rusia și cu forțele pro-ruse. Eliminarea exponenților lui Șor, la nivel național și, în special, în Autonomia Găgăuză, poate fi tratată și ca o oportunitate politică pentru partidele politice care luptă pentru segmentul electoral, influențat în prezent de Ilan Șor și forțele politice din cadrul Blocului Victoria (lansat de la Moscova, în 2024).

Scenariile care se pot derula în jurul arestării Evgheniei Guțul pot avea un impact cu multiple consecințe asupra viitorului proces electoral în ajunul alegerilor parlamentare, dar și în ceea ce privește statutul Autonomiei Găgăuze.

Scenariul 1. Un verdict împotriva lui Guțul, urmat de noi alegeri în Găgăuzia. Potrivit Legii privind UTA Găgăuzia (Articolul 15), în cazul unui post vacant în postul de bașcan, noi alegeri ar putea avea loc în trei luni. Parchetul și instanțele ar putea finaliza dosarele penale împotriva lui Guțul în timp record, sentința definitivă incluzând interdicția de a ocupa funcții publice. În acest fel, noi alegeri în Găgăuzia ar putea avea loc deja anul acesta. Organizarea unor alegeri simultane cu alegerile parlamentare la nivel național nu trebuie exclusă.

Scenariul 2. Cazul lui Guțul poate fi utilizat pentru a-l antagoniza pe Șor și a provoca reacții din partea Rusiei. Arestarea lui Guțul poate fi explicată ca o măsură preventivă pentru a evita fuga ei, asemănător parlamentarilor Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, condamnați pentru finanțare ilegală în favoarea lui Șor, și care s-ar ascunde în regiunea transnistreană. Cu toate acestea, statutul de bașcan al lui Guțul exclude scenariul în care ea ar fi putut guverna cu autonomia găgăuză la distanță din Rusia. În interesul lui Șor și al Moscovei este ca Guțul să rămână pe teritoriul Republicii Moldova, de unde Autonomia Găgăuză poate fi folosită împotriva Chișinăului în scopuri electorale. Prin urmare, este posibil ca arestarea lui Guțul să fie temporară. Motivațiile din spatele cazului lui Guțul pot fi pur electorale pentru a demonstra interferența Rusiei, pentru a prezenta UE dovezi că Chișinăul luptă împotriva corupției electorale și pentru a distrage atenția de la problemele socio-economice.

Scenariul 3. Transformarea cazului lui Guțul într-o oportunitate de modificare a legii organice a Autonomiei Găgăuze. Cu 3/5 din deputații parlamentului (Articolul 27), prevederile legislației privind treburile găgăuze pot fi modificate înainte de alegerile parlamentare. Dacă există un verdict al instanțelor asupra cazului lui Guțul, atunci va apărea un argument politic puternic care să discute în fața organizațiilor internaționale, inclusiv a UE, cu privire la necesitatea revizuirii legislației naționale în acest domeniu. Compoziția parlamentului după alegerile din 2025 este incertă, ceea ce face ca reglementarea statutului Găgăuziei să fie o prioritate mai strategică decât simpla combatere a efectelor corupției electorale a lui Șor în autonomia găgăuză.