Cetatea Făgărașului. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Cetatea Făgărașului, cunoscută drept „cetatea care nu a fost niciodată cucerită”, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din România. Printre cele mai mari și mai bine păstrate fortificații medievale din Europa de Est, atrage prin valoarea sa istorică și prin legendele care o înconjoară. Una dintre ele se referă la tunelul care ar face legătura între impozanta cetate și biserica franciscană din oraș.
Ce se știe despre tunelul aflat sub Cetatea Făgărașului
Se spune că între Cetatea Făgărașului și biserica Franciscană de pe strada Tăbăcari ar exista un tunel secret, construit pentru a asigura refugiu în caz de asediu și pentru a facilita trecerea călugărilor între biserică și una dintre sălile acesteia.
Tunelul, cu un diametru de aproximativ patru metri, s-ar afla la circa 1,2 metri sub nivelul drumului și ar fi traversat în subteran Drumul Național 1, ajungând până la Cetate. În trecut, unii localnici au povestit că au reușit să parcurgă o parte din el. Aceștia au explicat că pasajul nu mai era sigur în apropierea lacului cetății.
Mit sau realitate?
Intrarea în tunel ar fi fost zidită, iar subiectul a rămas mult timp evitat de reprezentanții bisericii franciscane. Locul exact al ieșirii din Cetate nu este cunoscut, dar specialiștii cred că aceasta s-ar fi aflat pe latura de sud, în apropierea lacului, unde ar fi existat o încăpere cu bărci pregătite pentru refugiu.
În anii ’60-’70, s-au făcut săpături pentru a găsi urme ale tunelului, dar pânza freatică ridicată a împiedicat cercetările. Arheologii care au lucrat ulterior la Cetate au descoperit pivnițe și vechi canalizări.
Tunel. Sursa foto: Freepik
Nu a fost găsit în timpul săpăturilor recente
Având în vedere că multe fortificații medievale aveau pasaje subterane, mulți făgărășeni consideră că tunelul există.
„Cei pe care noi i-am intervievat au spus că există. Cei de la biserica franciscană spun că ei știu unde se află intrarea spre acest tunel. Sunt și o serie de povești conturate în jurul acestei idei. Unii spun că l-au văzut atunci când s-a ridicat blocul de lângă Casa de Cultură și că o parte a blocului ar fi fost construită peste el. Avem idee unde ar trebui să vină în cetate, însă la ultimele săpături arheologice nu am dat peste acest tunel”, ne-a spus Geo Faraon, reprezentantul Muzeului Valer Literat.
Dincolo de aceste povești conturate în jurul obiectivului, reprezentanții Cetății Făgărașului spun că aceasta ar trebui vizitată pentru frumusețea și arhitectura ei.
Ecou în străinătate
În 2014, site-ul de călătorii Hopper a inclus cetatea Făgăraș pe locul al doilea într-un clasament al celor mai frumoase castele din lume, prezentat și de publicația „Huffington Post”.
În 1291, Cetatea Făgărașului a fost este menționată pentru prima dată într-un document de la Alba Iulia. Așezată strategic între Sibiu și Brașov și în apropierea Țării Românești, fortificația a jucat un rol important în luptele pentru putere din Transilvania.
De-a lungul timpului, Ștefan Mailat, Mihai Viteazul, Gabriel Bethlen sau Mihail Apafi au transformat cetatea într-un centru politic și militar de prim rang.
Cum arăta în trecut
Primele construcții au fost din lemn, dar după invazia tătară din 1241 au fost înlocuite cu ziduri de piatră. În secolul al XVI-lea au fost ridicate primele bastioane și ziduri de apărare, iar în secolul al XVII-lea cetatea a căpătat forma actuală, devenind reședință princiară și sediul administrativ al Țării Făgărașului.
Considerată una dintre cele mai puternice fortificații ale regiunii, a rezistat la peste 15 asedii, fără să fie cucerită vreodată. Ulterior, aceasta a fost folosită ca garnizoană și, în perioada comunistă, ca închisoare politică.
Astăzi, Cetatea Făgărașului găzduiește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, fondat în 1923. Expozițiile sale cuprind colecții de arheologie, arme, artă decorativă, ceramică și etnografie, dar și Galeria de sculptură „Virgil Fulicea”.
