Zveltă, frumoasă, „toc înalt și minte brici”, vorbitoare excelentă a limbilor sârbă, maghiară, franceză și germană, fiica preotului român din Vârșeț a adus mari servicii României și Serbiei aflate în război cu Puterile Centrale.

Născută în 1895, la Vârșeț, Maria Bălan a fost cea mai faimoasă spioană a României din timpul Primului Război Mondial.

Prinsă de către autoritățile austro-ungare, a fost condamnată, asemenea lui Mata Hari, la moarte.

În noaptea în care se pregătea pentru executarea sentinței s-a „evaporat” din celulă. Când trebuia dusă la eșafod, celula era goală.

Când a fost identificată și arestată, știrea a fost o lovitură pentru numeroși generali și ofițeri austro-ungari care-i fuseseră curtezani. Nu a dat în primire pe nimeni.

Era elevă la Școala Normală din localitatea natală când în oraș sosește un corp al armatei Austro-Ungare.

În casa familiei Bălan este încartiruit un sublocotenent de ulani. Cei doi amorezi se mută la Timișoara.

Intră, rapid, în grațiile ofițerilor Corpului VII al armatei imperiale. Începe să trimită informații către București, deși România nu intrase, încă, în Primul Război Mondial.

Află că niște agenți străinii fuseseră infiltrați în satele din zona culoarului Rucăr – Dragoslavele – Câmpulung Muscel. Îi dă în vileag.

Sub numele ei de cod, fie M9, fie B9, oferă informații extrem de prețioase Armatei Române.

În decembrie 1916, Puterile Centrale ocupă Bucureștiul și pun mâna pe documente din care află că B9 este Maria Bălan.

La Timișoara, Maria este arestată împreună cu încă nouă români, spioni și ei. Sunt judecați de urgență, dar numai ea este condamnată la moarte.

Apariția ei la București război a dus la concluzia că spionajul român i-a organizat evadarea.

I s-a dat o identitate falsă sub care a locuit la București și la Paris până în anul 1928. Atunci s-a întors la Vârșeț, unde și-a deschis o cârciumă. Bea mult și intră în depresie.

Pe 1 octombrie 1936, Maria Bălan a fost găsită moartă, prin otrăvire, lângă mormântul părinților.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric