Alexandrina Cantacuzino, marea prințesă a României, nora celui mai bogat  român Grigore Cantacunzino, zis Nababul. Despre ea este vorba. O personalitate uluitoare, care a ajutat din tot sufletul românii, mai ales în timpul Primului Război Mondial. Mormântul a fost redescoperit după 72 de ani, exact în ziua pomenirii marii prințese.

Rugină, păianjeni, sticle de alcool, buruieni, grilaj rupt, materiale aruncate – iată ce a gasit la mormantul Alexandrinei Cantacuzino (1878-1944), mormântul maii prințese, actuala Președintă a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române (SNFOR) d-na Elena Cârlan-Ungureanu. Sub toate acestea a fost descoperită simpla și modesta cruce din fier beton. Vecini: două tomberoane de gunoi, un oțetar și multe buruieni. Descoperirea fost făcută în ziua de 13 octombrie.

„Doamna Elena  Cârlan-Ungureanu a chemat un preot să tămâieze și să țină o slujbă de pomenire, după 72 de ani de uitare și abandon, la osemintele celei care a slujit Ortodoxia și Învățământul în Romania, timp de 50 de ani”, scrie anticarul Iustin Zegrea, de la Anticariatul Nostru, cel care ne-a trimis fotografiile și informațiile.
În spatele acestei umile cruci se află cavoul lui  Grigore Cantacuzino-Nababul…

De asemenea, plăcuța smerită de pe crucea ei, din tablă, amintește de cea care a avut încă din timpul vieții o placă de marmură imensă pe fațada Liceului Ortodox de Fete „Alexandrina și Grigore Cantacuzino” din Giurgiu, ca un cadou de la colegele sale din SNFOR.
În ziua de 13 octombrie 2016, „doamna Elena Cârlan- Ungureanu președintă a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române (continuatoarea SNFOR), a descoperit și a desțelenit la propriu pentru prima dată după 72 de ani mormântul celei care a fost celei care a fost președinta SNFOR, Alexandirna Cantacuzino, în Cimitirul Bellu Ortodox din București. Se bănuia că acolo ar putea fi, dar mormântul nu er aloclaizat și vizitat. Era efectiv abandonat., ne mai spuen Iustin Zegrea.

Alexandrina Cantacuzino, la o reuniune a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România. Fotografia provine de la Arhivele Naționale ale României și a fost publicată de fototecaortodoxiei.ro.

Totul a început de dimineață, la ora 10.00, cu slujba Parastasului ce s-a ținut la Biserica Sfântul Ștefan-Călărași, București, unde foste membre SNOFR(printre care și d-na Cornelia Pelin, de 84 de ani, care a făcut parte din ultima promoție de absolvente a Liceului Ortodox de Fete Galați a SNFOR) împreună cu Președinta au comemorat trecerea la cele veșnice a înaintașei lor în Societate.

Apoi, „s-a mers la Cimitirul Bellu cu speranța în ajutorul Divin și al Sf.Preacuvioase Paraschiva (Patroană a Societății la un moment dat) spre a găsi mormântul Alexandrinei Cantacuzino. Înarmați și cu indiciile d-nei istoric Anemari Monica Negru, de la Arhivele Naționale ale României, din cărțile sale, chiar în ziua de 13 octombrie când a fost înmormântată în 1944, Cel de Sus o rânduit ca cea care descoperă mormântul să fie chiar Președinta Societății, d-na Elena Cârlan-Ungureanu”, ne povestește cu emoție anticarul Iustin Zegrea.
Mare bucurie pentru membrii Societății că au găsit locul de veci al înaintașei lor, dar și puțină tristețe pentru starea jalnică și de abandon în care se prezenta.
După 72 de ani, s-a întâmplat ca acela care a tămâiat pentru prima dată la mormântul Alexandrinei Cantacuzino să fie un preot de mir, nu un Episcop, cum ar fi cerut activitatea celei care a ținut steagul Ortodoxiei timp de 50 de ani. Slujba de pomenire și cele cuvenite s-au desfășurat pe o vreme frumoasă, ajutătoare.
Este un moment deosebit și pentru istoria orașului București, pentru că s-au reluat legăturile cu tradiția și cultura interbelică promovate de Alexandrina Cantacuzino!

Povestea marii prințese este una fabuloasă.

 

Te-ar putea interesa și: