Preocuparea principală a ministrului Justiției, Stelian Ion, și a procurorului general Gabriela Scutea este desființarea Secției Speciale – SIIJ. E multă încrâncenare pe acest subiect, iar politizarea e din ce în ce mai evidentă. O demonstrează și ultimul interviu dat de ministru.

PSD a plecat de la guvernare de aproape 2 ani, iar USR s-a trezit cu puterea în brațe pe domeniul Justiției. Românii însă nu simt că, atunci când își caută dreptatea la instanțe, lucrurile s-au schimbat. Aceleași termen lungi care fac ca un proces să dureze 4-5 ani, aceleași proceduri care permit judecătorului să respingă probele de apărare. La nivelul parchetelor, sunt încă multe anchete care trenează, multe reclamații despre nerespectarea drepturile omului sau abuzuri.

Surprinzător pentru români este faptul că despre aceaste lucruri mai marii Justiției nu ies public să vorbească și să prezinte soluții. În schimb, constată că există o preocupare primordială pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), secție unde oricine se poate duce și să depună plângere dacă asupra lui un procuror a comis un abuz. Multele achitări din dosarele înaintate instanțelor au dovedit cu prisosință că au existat astfel de cazuri.

La fel de surprinzător este faptul că, atât ministrul Stelian Ion, cât și o serie de magistrați cer repejor intervenția forurilor europene în domeniu pentru indicarea de soluții.

Știm deja decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la desființarea Secției Speciale, decizie transmisă României în 18 mai.  Înființarea ei nu e ilegală, iar hotărârea ca SIIJ să fie desființată este lăsată la latitudinea instituțiilor românești. Am semnalat și „manevra magistrală” făcută, în 7 iunie, de un judecător de la Curtea de Apel Pitești care a decis că SIIJ nu poate funcționa, interpretând anapoda decizia CJUE, pe care o invocă în motivare. Curtea Constituțională s-a pronunțat, iar decizia ei nu a fost pe placul activiștilor politici. Știm și pozția Ambasadei SUA la București cu privire la desființarea SIIJ, care concordă mai degrabă cu cea a CJUE și CCR.

Acum aflăm de la ministrul Justiției Stelian Ion că s-a cerut intervenție și de la Comisia de la Veneția. Și chiar se speră că de acolo va veni un răspuns favorabil, că Secția Specială trebuie desființată. Ne spune acest lucru într-un interviu acordat azi la Radio România Actualități, transcris de Rador. Minstrul spune:

„ Deci, după ce va apărea, în prima parte a lunii iulie, și avizul Comisiei de la Veneția, pe care am sesizat-o cu privire la proiectul de lege privind desființarea SIIJ, mă aștept imediat la o rezolvare rapidă, inclusiv a acestei chestiuni cu SIIJ, urmând ca acesta să fie primul test față de cum se corectează efectiv legile justiției și va fi un test pozitiv. A mai rămas puțin până atunci. Deci, după ce va apărea, în prima parte a lunii iulie, și avizul Comisiei de la Veneția, pe care am sesizat-o cu privire la proiectul de lege privind desființarea SIIJ, mă aștept imediat la o rezolvare rapidă, inclusiv a acestei chestiuni cu SIIJ, urmând ca acesta să fie primul test față de cum se corectează efectiv legile justiției și va fi un test pozitiv. A mai rămas puțin până atunci”.

Secția Specială va fi desființată prin Parlament

Stelian Ion pare că și-a însușit măcar punctul de vedere al Ambasadei SUA despre modul în care poate fi desființată SIIJ:

„După ce am aflat despre decizia CJUE, dată publicității în data de 18 mai, deja instanțele din România ele însele dau soluții care duc înspre concluzia că înființarea secției nu a avut la bază niște norme care să respecte dreptul european și atunci consecințele sunt dintre cele mai variate și lucrurile se complică în aceste dosare care se află în lucru la secția specială. Așa încât, având în vedere că totuși problema nu a fost creată de instanțele judecătorești, dimpotrivă, instanțele încearcă să descâlcească această problemă legată de înființarea SIIJ. Această problemă trebuie rezolvată de politicieni printr-un act, printr-un vot în Parlament, astfel încât legislația să fie corectată, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție să fie desființată și prin niște norme tranzitorii să se reglementeze foarte clar ce se întâmplă cu dosarele în lucru, în curs de soluționare, aflate la SIIJ”.

Ministrul Justiției așteaptă intervenția Curții Europene împotriva CCR. „Lucrurile nu pot rămâne așa”

Curtea Cosntituțională a României (CCR) a atabilit zilele trecute că Secția Specială este constituțional înființată. Au fost 7 voturi pro și 2 împotrivă. Ministrul Stelian Ion nu e de acord cu decizia CCR.

„Decizia CCR intră cumva în contradicție cu decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, în sensul în care se stabilește prevalența dreptului intern asupra dreptului Uniunii Europene. Acest lucru nu poate decât să încurce și mai tare. Este de așteptat pe viitor o reacție din partea Comisiei Europene, pentru că lucrurile nu pot rămâne așa.

În general, curțile constituționale au avut un dialog bun cu - mă refer din spațiul Uniunii Europene - un dialog bun cu Curtea de Justiție a Uniunii Europeane, lucrurile sunt armonizate, doar că uneori există astfel de decizii, care vin în contradicție cu ceea ce spune CJUE și în cazul acesta nu rămâne decât un instrument, acela în care Comisia Europeană să ia atitudine și cum se pare că deja a procedat în cazul Germaniei, e posibil să ne așteptăm pe viitor că se va întâmpla și în cazul României”.

În locul SIIJ, să ancheteze DNA și DIICOT

În orice caz, noi nu trebuie să așteptăm să se acutizeze aceste probleme. Ministrul are și o viziune, până la venirea deciziilor de la Comisia de la Veneția, CJUE sau alte organisme pe care le va solicita să-i lumineze calea dea dreaptă. Dosarele de la SIIJ să fie preluate de DNA și DIICOT.

„În Parlament, în Senat, să fie desfiinţată această secţie, să fie reîntregită competenţa DNA, cum ne-am asumat şi în programul de guvernare, astfel cum rezultă şi din rapoartele MCV, astfel cum rezultă din celelalte recomandări care ne spun că lupta împotriva corupţiei trebuie continuată, trebuie să ţinem cont de principiul specializării procurorilor.

Un astfel de organism, o astfel de secţie nu-şi are justificarea, nu-şi are rostul. Şi mai e de spus încă un lucru foarte important în opinia mea: trebuie să fim foarte atenţi ca odată cu desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, să ajungem la o soluţie legislativă acceptabilă, în sensul în care să nu o reînfiinţăm sub o altă denumire, sub acoperişul tot al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că şi acum secţia specială se află în cadrul Parchetului General, e organizată în cadrul Parchetului General. Ideea de a desfiinţa secţia şi de a o reînfiinţa sub o altă denumire sau de a trimite toate dosarele către o altă secţie tot unică la nivel naţional, în cadrul Parchetului General, care să afecteze competenţa pe parte de luptă împotriva corupţiei, aceasta nu poate fi primită şi trebuie să fim foarte atenţi la cum desfiinţăm secţia. E un obiectiv...

Soluţia corectă este cea pe care a promovat-o guvernul şi aceasta înseamnă desfiinţarea secţiei şi respectarea competenţei după materie, astfel încât dosarele care ţin de criminalitatea organizată să meargă la DIICOT, cele care ţin de corupţie să meargă spre DNA, cele care au un alt obiect să meargă, după competenţă, la parchetele fie de pe lângă Înalta Curte, fie de pe lângă curţile de apel, deci este o competenţă împărţită, partajată între mai multe structuri de parchet. Este soluţia cea mai bună, a fost eficientă în trecut”.

Cu alte cuvinte, mai pe scurt, să ne întoarcem de unde am plecat atunci când instanțele au constatat existența celebrelor protocoale, a abuzurilor sau neștiinței de carte a unor procurori.