Ministerul Fondurilor Europene, loc pentru înalți funcționari cu bube-n cap. Azi: Cristian Loleș

Ministerul Fondurilor Europene, loc pentru înalți funcționari cu bube-n cap. Azi: Cristian Loleș

Proşti se găsesc mai uşor decât şantajabili, aşa că nu a fost greu ca acum două săptămâni, la Ministerul Fondurilor Europene, să apară din senin, într-o funcţie cheie, aceea de şef birou corp control, domnul Cristian Loleş.

De ce este un post cheie? Uşor de intuit. Corpul de control este un fel de braţ înarmat al ministrului. Prin el controlează ministerul. Corpul de control albeşte pe cine trebuie să rămână şi vopseşte cu catran pe cine trebuie să zboare din funcţie sau chiar din minister.

Cine este domnul Cristian Loleş? A lucrat ca poliţist pe la Poliţia de Frontieră, dar pentru că încurca graniţele, a fost trecut la Poliţia Municipiului Galaţi. Dar nu chiar la municipiu, că încurca treaba şi pe acolo. Ci i s-a dat un post de poliţie cu câteva comune prăpădite din judeţ. Acolo şi-a dovedit comisarul-şef Cristian Loleş întreaga capacitate profesională, obţinând un glorios calificativ „satisfăcător”. Adică rău de tot. Cum ar veni, la un pas să fie dat afară ca incompetent. Omul şi-a exercitat dreptul la petiţie şi a dat în judecată IPJ Galaţi. Mai bine tăcea. A pierdut la prima instanţă. A făcut apel. Unde a pierdut din nou.

Astfel încât proaspătul  şef al corpului de control de la Ministerul Fondurilor Europene are decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă că este incapabil.

Să lucrăm cu materialul clientului. Cu decizia judecătorească adică. Cităm din ea:

„Din formularul ”Evaluarea de serviciu pentru perioada de la 22.07.2016 la 31.10.2016”, din Procesul-verbal din data de 14.02.2017 întocmit de comisia de cercetare și soluționare a contestației și din Raportul nr. 1110106/14.02.2017 și Raportul nr. 10043/16.02.2018 întocmite de adjunctul șefului Poliției Municipiului Galați, Comisar șef de poliție Rotaru Marius (f. 16-17, 29-33,108-111), a rezultat că, pentru perioada 22.07.2016 – 31.10.2016, s-a acordat calificativul ”satisfăcător” pentru activitatea desfășurată de comisar șef Loleș Cristian în baza următoarelor considerente:

  1. Ofițerul, având funcția de șef secție rurală, în condițiile în care s-a confruntat cu o situație operativă explozivă (comunele Pechea și Slobozia Conachi) nu a întocmit nicio analiză operativă și nu a propus nicio măsură de remediere pentru aceste situații. Mai mult, conducerea Poliției Municipiului Galați a solicitat conducerii IPJ Galați de două ori instituirea de zone speciale de siguranță publică pe cele două comune nominalizate, fapt ce a impus folosirea de forțe suplimentare de la celelalte subunități de poliție arondate, creând un dezechilibru în activitatea proprie a acestora”.

Cu alte cuvinte, în comunele de care răspundea Loleş, situaţia infracţională era explozivă, iar el nu a fost capabil să facă nimic pentru a o stăpâni. Au fost aduse efective din alte zone, adică au venit alţii să-i facă treaba, perturbând activitatea în zonele respective.

„De altfel, în Raportul nr. 10043/16.02.2018,  întocmit de Comisarul șef de poliție Rotaru Marius (f. 108-111) s-a reținut că reclamantul nu a propus niciun program managerial de creștere a eficienței serviciului polițienesc în zona arondată sau soluții de remediere a neajunsurilor constatate, toate măsurile adoptate fiind instituite de șefii ierarhici în vederea ținerii sub control a situației operative.” – mai scrie în decizia instanţei, despre competenţa lui Loleş.

  1.  „A desfășurat în condiții slabe activitățile prevăzute în fișa postului pe această linie, toate activitățile organizate la nivelul secției fiind coordonate, în majoritatea cazului, doar de către cei doi ofițeri din cadrul secției, nu de puține ori aceștia plângându-se de slaba implicare a șefului subunității în activitățile specifice. Martorul Mihail Cristian a declarat (f. 44-45) că activitatea la nivelul secției de poliție era coordonată mai mult de cei doi ofițeri de poliție decât de către reclamant, acesta implicându-se doar cu prezența și cu adusul la cunoștință a ordinelor primite de la superiori, fără a trasa direcții pentru rezolvarea acestora. A mai arătat că analizele operative de la nivelul secției de poliție erau întocmite de el și semnate de reclamant, fără ca acesta din urmă să vină cu propuneri.”

Cu alte cuvinte, ca şi la primul punct, alţii îi făceau treaba lui Loleş. Dar semna documentele, ca şi când ar fi fost întocmite de el.