Metro Cash & Carry, anunț important pentru clienți. Ce se întâmplă cu facturile de peste 2.000 de lei

Metro Cash & Carry, anunț important pentru clienți. Ce se întâmplă cu facturile de peste 2.000 de lei sursă foto: Facebook

Lanțul de hypermarketuri Metro Cash & Carry Romania și-a însțiințat clienții prin SMS referitor la procedura de limitare a plăților cash începând cu luna noiembrie, ca urmare a măsurii de limitare a plăților cu numerar, publicată în Monitorul Oficial.

Cum Legea nr.296/2023 privind limitarea plăților care pot fi efectuate cu numerar a fost publicată în Monitorul Oficial, reprezentanții Metro Cash & Carry au fost nevoiți să-și informeze clienții că nu mai pot plăti în numerar facturile care depășesc 2.000 de lei (TVA inclus).

Plățile numerar în hypermarketurile Metro vor fi limitate la 2.000 de lei

„Odată cu publicarea în Monitorul Oficial, Legea nr.296/2023, începând din 11 noiembrie 2023, operațiunile de încasări și plăți în numerar în cadrul magazinelor fizice METRO vor fi limitate la valoarea de 2.000 RON (TVA inclus)/persoană juridică (CUI) pe zi”, este mesajul trimis de Metro.

Premierul României, Marcel Ciolacu a explicat că obiectivul acestei măsuri constă în combaterea evaziunii fiscale. Lege prevede ca încasările și plățile efectuate între o persoană fizică și o entitate juridică vor fi plafonate la 5.000 de lei zilnic. Totodată, numerarul aflat în casieria persoanelor juridice nu poate depăși plafonul de 50.000 de lei la finalul zilei de lucru.

Ne puteți urmări și pe Google News

În privința încasărilor și plăților efectuate între două persoane, valoarea tranzacțiilor va fi de cel mult 10.000 de lei. Măsura Guvernului privind limitarea plăților cu numerar a generat o adevărată dezbatere în rândul experților financiari.

Metro Cash & Carry

sursă foto: Arhiva EvZ

Măsura Guvernului, contestată de consultanții fiscali

Consultantul fiscal Valentina Saygo contestă măsura Guvernului, ca mulți alții. Saygo invocă faptul că plafonarea plăților cu numerar vine la pachet cu o mulțime de situații complicate. În primul rând restricțiile aplicate vor îngreuna tranzacțiile între firme.

Totodată, consultantul fiscal avertizează că vor crește costurile operaționale. Nu este exclus ca băncile să majoreze comisioanele la încasarea cu cardul. Comisioane care de altfel se vor regăsi în prețul final plătit de clienți.

„Teoretic, nu este aplicată de miercuri această măsură (n.r.- 1 noiembrie),  ci de pe 11 noiembrie. Plafoanele de numerar intră în vigoare pe 11 noiembrie. Sunt dezbateri și fiecare interpretează cumva.

Aceste măsuri sunt fragmentate, mai exact unele sunt aplicabile cu 1 noiembrie, altele cu 11 noiembrie, cu 1 ianuarie 2024, inclusiv cu 1 ianuarie 2025. Este cea mai mizerabilă dintre măsurile publicate de către guvern, pentru că va veni la pachet cu o mulțime de situații complicate, pe care legiuitorul, evident, că nu le-a luat în seamă”, a comentat Valentina Saygo.

„Cred că nu mai avem plafon de casă de cel puțin 15 ani”

Valentina Saygo a dezvăluit că introducerea plafonului de casă pentru numerarul zilnic reprezintă o altă problemă și polemică dezbătută în rândul profesioniștilor. Este vorba de o măsură la care s-a renunțat de cel puțin 15 ani.

„O altă problemă și polemică în rândul profesioniștilor este introducerea plafonului de casă pentru numerarul zilnic. Nu am crezut să ne întoarcem din nou la plafonul de casă. Cred că nu mai avem plafon de casă de cel puțin 15 ani. Iar interpretarea actului normativ de către profesioniști pune reale probleme pentru cei care au mai multe puncte de lucru,” a adăugat consultantul fiscal.

Expertul fiscal subliniază că aceste limitări și politica restrictivă, contrar obiectivului urmărit de Guvern, nu vor crește gradul de colectare a banilor și nici nu vor elimina evaziunea fiscală. În opinia Valentinei Saygo, pentru combaterea fenomenului evazionist este nevoie de o relație bazată pe respectul între stat și contribuabili.

„Limitările astea erau plafonate la niște valori, dar evaziunea fiscală oricum nu este pe acte și nu este pe hârtie. Sunt convinsă că, după punerea în practică a acestui act normativ vom vedea în continuare șpăgi date cu portbagajul. Nu aici este evaziunea fiscală, nu aici este activitatea la negru și nu aici este furtul. Mai dureros este că furtul și risipa sunt din banii publici, nu neapărat din activitatea firmelor care sunt cinstite și oneste”, potrivit Gândul.