Colegiul CNSAS va lua mâine în discuţie dosarul de la Securitate al fostului lider al Pieţei Universităţii. Decizia de a se face o expertiză grafologică a venit ca urmare a declaraţiilor lui Munteanu, pentru a se evita un scandal public pe această temă

Marian Munteanu a colaborat cu Securitatea lui Ceaușescu . Informația a apărut cu ani în urmă și a fost reanalizată în primăvară, când Munteanu a fost nominalizat de PNL drept candidat la Primăria Capitalei. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității va dovedi săptămâna aceasta că liderul politic, care acum și-a anunţat candidatura la alegerile parlamentare, a scris cu mâna lui toate documentele aflate în dosarul preluat din arhiva Securității, neau informat surse de încredere. Astfel se va demonta întreaga apărare de până acum a lui Marian Munteanu, care a susținut că nu a scris şi semnat niciun document în relația cu Securitatea.

La CNSAS a ajuns Nota cu concluziile expertizei grafologice. A venit într-un singur exemplar, cum este şi normal, şi se află la preşedintele Consiliului, care le-a arătat-o membrilor Colegiului, pentru că marţi se va lua în discuţie cazul Marian Munteanu. Întregul Raport de expertiză urmează să sosească prin poşta specială. La baza deciziei va sta exact rezultatul final transmis deja preşedintelui CNSAS.

Apariţia angajamentului de colaborator

Pentru prima dată, angajamentul de colaborator cu organele de Securitate, semnat de Marian Munteanu, a apărut în revista „Revanşa”, a cărui director era Nica Leon, în nr 11, anul II, din 1991. Documentul era însoțit de o chitanță care atesta că a fost plătit pentru serviciile sale. Potrivit acestuia, Marian Teofan Dragoș Munteanu, pe numele său complet, a semnat la data de 28 martie 1988, un angajament cu fosta Securitate, devenind astfel, sub nume conspirativ, „Ioan”, informator al Direcţiei Securităţii Statului.

Racolarea din 1988

În cursul lunii iunie a acestui an, ziarul Adevărul a reluat povestea legăturii dintre Marian Munteanu și Securitatea lui Nicolae Ceaușescu, susținând că: În martie 1988, după o întâlnire aproape amicală cu doi „aghiotanţi” ai fostului regim, Munteanu, pe atunci student în anul I la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti, semnează, ca persoană de sprijin, angajamentul cu Securitatea, fiind botezat „Ioan”, nume conspirativ sub care va semna, ulterior, mai multe note informative.

Totodată, Adevărul afirma: „Lista de relaţii”, aşa cum a fost păstrată printre documentele din dosarul lui Marian Munteanu de la CNSAS, este scrisă de acesta în 24 martie 1988, cu doar patru zile înainte de semnarea angajamentului cu Securitatea. Pe listă, Munteanu trece numele lectorului de limba portugheză, dar şi numele a patru studenţi chinezi, a unui student iugoslav şi a unuia din SUA, cu care era coleg de facultate. În finalul documentului pe care îl semnează cu numele Munteanu, oamenii Securităţii, care iniţiaseră întâlnirea mai mult de tatonare în vederea racolării tânărului student la Filologie, precizează că „prezentul material a fost obţinut pentru cunoaşterea posibilităţilor informative ale candidatului în rândul cetăţenilor străini”.

„Nu sunt note informative, ci declarații”

Imediat după apariția acestor informații, Marian Munteanu a dat o mulțime de declarații, în care încerca să explice că nu a semnat niciun angajament cu Securitatea, că a fost arestat, amenințat etc.

„Sunt sute de semnături pe sute de pagini care reprezintă declarații făcute în anchetă, semnate cu numele meu. În acele anchete am încercat să nu pun în pericol vreodată pe cei din anturajul meu, după cum reiese din documentele publicate, însă acelea nu erau note informative. Nu sunt note informative, repet, ci sunt declarații, așa cum se dau și acum. Ei mizează pe faptul că tinerii de acum nu știu ce însemna să fii arestat de Securitate în 1987. S-au făcut presiuni asupra mea să colaborez, dar nu am semnat niciodată un angajament, tocmai pentru că nu eram o persoană în favoarea Securităţii. Această activitate a continuat și după 1990. Sunt convins că CNSAS va da un verdict corect, de necolaborare cu Securitatea. Voi declanșa acțiuni în instanță pentru a dovedi că am fost o persoană pusă sub observație de Securitate, amenințată, arestată”, spunea Marian Munteanu. (Simona Ionescu)

De ce s-a făcut expertiza grafologică

Verificarea colaborării lui Marian Munteanu cu Securitatea a fost cerută de Alina Mungiu Pippidi, care avea calitatea de a face solicitarea deoarece au fost împreună într-o organizaţie neguvernamentală. Raportul preliminar a ajuns joi la CNSAS. A fost citit şi discutat în Colegiu, fiind în posesia preşedintelui Colegiului, Dragoş Petrescu. Precizăm că şedinţele Colegiului sunt înregistrate audio şi video. Marţi ar trebui să se ia în discuţie dosarul. Expertiza grafologică s-a făcut ca urmare a faptului că Marian Munteanu a contestat public toate documentele din dosar. A durat destul de mult până au fost expertizate toate documentele. Probe de scris pentru acea perioadă au fost ridicate din arhiva Universităţii Bucureşti, la cererea oficială a Serviciului juridic al CNSAS. Deşi Marian Munteanu şi-a consultat şi copiat întregul dosar aflat la CNSAS cu mai mulţi ani în urmă, el nu a contestat niciodată în scris autenticitatea documentelor din el. Decizia de a se face o expertiză grafologică a fost luată de membrii Colegiului CNSAS, ca urmare a declaraţiilor publice ale lui Marian Munteanu, pentru a se evita un scandal public pe această temă.

Lider ASC şi membru PCR

Revoluţia din Decembrie 1989 l-a prins pe Marian Munteanu în poziţia de lider al Asociației Studenților Comuniști (ASC) pe an în cadrul Facultății de Litere a Universității din București, unde era student la Secția română-portugheză. „La prima şedinţă ASC, Marian a fost propus ca secretar de an, şi ales cu o mare majoritate. A fost reales până în anul III. Era foarte potrivit pentru această funcţie. (…) După Revoluţie mi s-a părut ciudat că a fost din nou reales – de astă dată ca lider al studenţilor în Ligă. Consideram că oamenii care au avut înainte funcţii politice nu ar trebui să conducă şi acum. Marian a fost membru PCR şi de aceea mulţi s-au împotrivit la realegerea lui. Marian a răspuns însă că funcţia pe care a avut-o îi permitea să lupte dinăuntru împotriva sistemului. În rândul celor care s-au opus alegerii lui Marian ca lider al Ligii m-am numărat şi eu“, mărturisea Codrina Pupeza, o fostă colegă, într-un articol publicat în România Liberă.

Replica lui Marian Munteanu

Partidul „Alianţa Noastră România” a dat ieri publicităţii „Comunicatul dlui. Marian Munteanu cu privire la atacurile declanșate azi de Evenimentul Zilei”, semnat chiar de Marian Munteanu: „Disperați că Alianța Noastră se dezvoltă puternic, stăpânii penali ai ziarului Evenimentul zilei și amicii lor politici au reînceput campania de dezinformare și denigrare (sub semnătura unei slugi credincioase a dlui. Băsescu). Nu o să le meargă! Nu mi-e teamă nici de scandalagii și nici de stăpânii lor și nu dau doi bani pe mizeriile lor. Nu am semnat nici un angajament ci dimpotrivă, am fost anchetat, arestat, persecutat de securitate, și în anii 1984-1989 și ulterior, în timpul regimului Iliescu. Acest lucru este dovedit fără putință de tăgadă. Așa cum v-am promis, vom intra în Parlament și vom începe operațiunea de curățenie atât de așteptată de cetățenii României. Vom face dreptate, împreună! Doamne, ajută!”

Nu toată lumea a dat din coate să intre în grațiile Securității

După cum se vede, am publicat mai sus comunicatul trimis de liderul formațiunii politice Alianța Noastră. O singură frază necesită un răspuns din partea mea, ca semnatar al articolului și redactor șef al ziarului Evenimentul zilei.

Domnule Marian Munteanu,

Suntem cam de aceeași vârstă, deci sub regimul Ceaușescu am trăit suficient amândoi. Pe mine nu m-a pus nimeni să semnez vreun Angajament, deci eu n-am fost sluga Securității, iar în arhivele CNSAS nu se poate găsi niciun fel de act semnat de mine. Ca jurnalist, numi aduc aminte ca CNSAS să comunice în vreun caz că, după multe-multe verificări, s-a ajuns la concluzia că Angajamentul sau alt fel de document găsit în arhive este un fals ordinar al Securității.

Pentru că vi se pare că trebuie să fim chit (deși un jurnalist nu poate fi pe picior de egalitate cu un politician!), mă numiți „sluga lui Băsescu”, pentru că am semnat un articol care conține o informație despre trecutul dvs. Dacă făceați lucrul acesta după ce am publicat în 29 martie 2016 un articol despre ce ați făcut în 1992 cu „Drumul Crucii”, exprimându-vă public că nu vă interesează aprecierile unei „slugi de-a lui Băsescu” în Evenimentul zilei, poate erați mai credibil. Eu, în primăvară, încă mai credeam în acel Marian Munteanu din 1990 și 1992. Acum, cred, însă, în CNSAS.

Timpul memorialisticii

O fostă colegă, Romaniţa Constantinescu, posta pe facebook, în 12 aprilie anul acesta: „Nu știu dacă folosește cuiva, dar am și eu ceva de zis: l-am cunoscut pe Marian Munteanu în 22 decembrie 1989 la Universitate, la fântâna din fața Arhitecturii. Avea o fașă de tifon în jurul frunții. L-am întrebat dacă în noaptea dinainte fusese rănit. Mi-a spus franc: Nu, dar dă bine, nu găsești? L-am cunoscut mai bine în Liga studenților, unde alături de Marian Mierlă se gătise legionar, cu cizme lungi și suman. Când a venit Paul Cornea (pe atunci în Ministerul Învățământului) să vorbească cu noi despre noua programă de studii, prelungirea studiilor, masterat, a zis că el nu vorbește cu evreii. Din spatele unui grup de presiune pe care îl controla și cu care încerca să îi controleze pe ceilalți era grandilocvent, găunos, misogin (ce să caute fetele în sindicat?), agresiv. Mie mi s-a făcut foarte repede lehamite. Mi s-a făcut frică. Mi-e rușine că l-am cunoscut. Că am stat la o masă. Restul e istorie”.

„L-am surprins cu patul plin de bani”

Jurnalistul Marius Ghilezan a comentat la textul Romaniţei Constantinescu: „Pentru că e timpul memorialisticii glonţ pe ţeavă, confirm portretul făcut de Romaniţa. Eram reporter la „România liberă.” Mergeam des pe la Liga Studenţilor. Era acolo Mihai Gheorghiu, cărătorul lui de geantă şi de ţucal. În plus, în 1993 am fost la o bursă în SUA împreună cu el. Am intrat odată la el în cameră, fără să bat la uşă. L-am surprins cu patul plin de bani. Mi-a spus că sunt de la fraţii cei mari pentru fraţii mai mici din România. Atunci nu am scris, doar i-am întrebat pe locotenenţii săi dacă au primit bani. I-a ţinut pentru el. Din jenă şi din respect pentru anticomunismul pentru care miam dat toată energia nu am spus până acum acest episod. Şi voi mai povesti”.

Toate documentele din dosar sunt scrise de mâna fostului lider al studenților

Toată apărarea lui Marian Munteanu a fost spulberată! Acesta a susținut în repetate rânduri, în mod public, că nu a semnat nici un angajament cu Securitatea, că nu a scris nimic despre studenți români sau străini. Documentul sosit la CNSAS dovedește însă contrariul! Potrivit unei analize grafologice extrem de amănunțită, care va fi transmisă integral CNSAS în cursul săptămânii, dar ale cărei concluzii sunt deja făcute cunoscute, rezultatul este fără echivoc!

Marian Munteanu este indicat în această analiză grafologică, ca fiind, fără nici un dubiu, autorul documentelor aflate la dosarul său, ne-a declarat sursa noastră. De la Angajament până la notele informative, toate sunt scrise de mâna lui Marian Munteanu. Cu alte cuvinte, Marian Munteanu a mințit atunci când a spus că nu a semnat niciun angajament cu Securitatea lui Ceaușescu și că nu a dat note atunci când i s-au cerut.

Analiza grafologică demonstrează, prin planșe de comparare a textelor scrise de Marian Munteanu în diverse perioade, că recrutarea sa de către Securitate s-a produs în martie 1988, că a colaborat cu ofițerii de Securitate și că toate documentele din dosarul său de la CNSAS sunt scrise de mâna lui.

A fost informator, dar nu a făcut poliţie politică

În privința verdictului, cel mai probabil, CNSAS va da aviz negativ, spunând că Marian Munteanu nu a făcut poliție politică în sensul prevăzut de lege, numai că va stabili fără putință de tăgadă că liderul politic a fost recrutat de Securitate, a semnat angajamentul și notele de relații cu mâna sa! Deci, Marian Munteanu a fost informatorul Securității, dar nu a turnat decât studenți străini!

În fond, electoratul vrea să știe adevărul despre fiecare candidat din alegerile parlamentare, iar demersul EVZ se înscrie exact în această notă.