România reușește să producă din ce în ce mai puțin în sectorul alimentar, iar ca urmare a acestei realități, importă mari cantități de produse pentru a face față cererii.

România are din ce în ce mai puțină independență alimentară în ultima perioadă. Sunt doar câteva exemple de produse care reprezintă un surplus în țara noastră. Adică se produce mai mult decât se consumă. Este vorba despre cereale, carne de oaie sau capră şi varză.

România este din ce în ce mai dependentă de alimentar de importuri

În ultimii cinci ani, cele mai mari scăderi ale producţiei în raport cu consumul s-au înregistrat la zahăr şi carnea de porc. România este a cincea ţară din Europa după suprafaţa utilizată în agricultură, cu 13,5 milioane de hectare, conform ultimelor date ale Eurostat. Chiar și în aceste condiții, producţia internă acoperă cerinţele de consum ale locuitorilor doar în cazul a şase produse agroalimentare, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică.

Este vorba despre cereale ( grad de autosuficienţă de 155,6%), grâu şi secară (grad de autosuficienţă de 165,2%), porumb (grad de autosuficienţă de 151,2%), alte cereale (grad de autosuficienţă de 162%), varză (grad de autosuficienţă de 100,5%) şi carne de oaie şi capră (grad de autosuficienţă de 112,2%), conform economica.net.

Țara noastră stă prost și la nivel de carne

După cum arată datele Institutului Naționa de Statistică (INS), România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condiţiile în care din 2017 pe teritoriul ţării există focare de pestă porcină africană. În 2015, producţia acoperea peste 70% din necesarul de consum de 31,3 kg pe cap de locuitor, în medie, pe an.

În 2020, în România s-au consumat în medie 37,3 kg de carne şi preparate din carne de porc pe cap de locuitor, dar creşterea cu 19% a consumului nu justifică în totalitatea scăderea cu 14,7 puncte a gradului de aprovizionare. Calculând consumul de carne, produse din carne şi organe comestibile, indiferent de tipul acesteia, gradul de autosuficienţă era în 2020 de 72,1% faţă de 79% în 2015, în contextul în care necesarul de consum de carne de pasăre este acoperit în proporție de 90,4%. Necesarul de carne de bovine este satisfăcut în procent de 82,9%, mai precizează sursa citată.

A scăzut și producția în sectorul lactatelor

Țara noastră mai are probleme legate de zahăr şi produse din zahăr. Datele INS din 2020 arată că doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producţia locală, faţă de 100,6% în 2015, spre exemplu, în contextul în care consumul a rămas acelaşi, de 25 de kilograme pe cap de locuitor.

Şi la lactate ( lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5 % grăsime, exclusiv unt) , trendul este, de asemenea, negativ, inclusiv ca urmare a creşterii consumului de la 250,7 kg pe cap de locuitor în 2015 la 260,2 kilograme în 2020. Fabricile locale a ajuns să acopere doar 86,4% din necesar, faţă de un procent de 93,1% cu cinci ani în urmă.

În ceea ce priveşte ouăle, necesarul de consum este acoperit aproape întregime de producţia locală ( 96,8% grad de autosuficienţă), dar trendul este unul negativ. În 2019, gradul de autosuficienţă era de 97,5%, iar în 2015 produceam mai mult decât consumam ( 102,5% grad de autosuficienţă).

Producţia locală acoperă aproximativ 84% din necesarul de uleiuri vegetale şi 44,8% din necesarul de unt.