Marcel Ciolacu, președintele PSD, spune că este cu curios să afle „ce s-a furat în timpul pandemiei”, cu referire la achizițiile de vaccinuri și echipamente medicale.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a vorbit despre banii deturnați în timpul pandemiei de coronavirus. Și a afirmat că ar fi și el curios care este dimensiunea jafului. El a pus astfel presiune pe procurori, care ar trebui să rezolve dosare grele.

Marcel Ciolacu cere investigarea contractelor dubioase din timpul pandemiei de coronavirus

„Aş vrea să aflu şi eu adevărul, ce s-a furat în timpul pandemiei. Am văzut că se mai supără anumiţi procurori când supun lucrul acesta, dar chiar mi-aş dori să văd şi eu, când noi stăteam în casă, unii furau. Aş vrea să văd acele dosare, soluţionate, după doi ani de zile”, a spus Marcel Ciolacu la România TV.

DNA anchetează achiziția de vaccinuri de peste un an, dar in rem, adică sunt investigate doar faptele, nu și persoane. Procurorii s-au sesizat din oficiu din cauza suspiciunilor că au fost comandate cantități prea mari de vaccin raportat la populația eligibilă pentru vaccinare. Din acest motiv, multe vaccinuri au expirat iar unele au fost revândute sau donate.

Ce a depistat Curtea de Conturi

În august 2020, Curtea de Conturi din România a descoperit o serie de nereguli consemnate într-un raport remis Parlamentului, în care se vorbește de daune de 700 de milioane de lei.

Raportul privește rezultatul controlului privind achizițiile derulate de autoritățile locale și centrale pentru a stopa efectele epidemiei de coronavirus.

Documentul arată că au existat 147 de abateri de la legislația achizițiilor publice, 200 de abateri privind realitatea și exactitatea datelor reflectate în evidențele financiare și 382 de abateri de la calitatea gestiunii economico-financiare.

Controlul a fost declanșat după ce Parlamentul Românei a cerut Curții de Conturi, prin Hotărârea adoptată la data de 16 aprilie, să verifice modul în care s-au gestionat resursele în perioada pandemiei.

Impactul financiar constatat a fost că au existat abateri financiare de 659 de milioane de lei (aproape 137 milioane euro), un prejudiciu de peste 38 de milioane de lei, iar 647.000 de lei reprezintă venituri suplimentare care nu s-au încasat.