Francezii au reacționat dur după știrile din ultimele zile, că președintele Emmanuel Macron vrea să interzică accesul la rețelele sociale. Președintele a simțit nevoia să-și reformuleze declarațiile.

Preşedintele  Emmanuel Macron a lansat această ipoteză marţi, la Palatul Élysée, unde a primit circa 300 de primari victime recente ale violenţelor. „Black-out” pentru menţinerea ordinii? În faţa a circa 300 de primari invitaţi marţi la Palatul Élysée, Emmanuel Macron a vorbit despre posibilitatea de "a tăia accesul la reţelele sociale" când "lucrurile au iau razna", potrivit celor relatate de BFMTV şi confirmate pentru „Figaro”.

O poziţie pe care anturajul preşedintelui a ţinut s-o precizeze apoi, arătând că şeful statului nu a spus în "niciun moment că intenţionează să taie reţelele în sensul unui black-out generalizat", ci că doreşte "să poată suspenda punctual şi temporar reţelele sociale". Motivul, puterea mobilizatoare a acestor platforme în violenţele nocturne care au urmat morţii tânărului Nahel. Președintele Republicii, care a cerut TikTok şi Snapchat "un spirit de răspundere", a făcut încă un pas imputând reţelelor sociale accelerarea dorinţei de răzbunare" a manifestaţilor, puşi în mişcare de un "sentiment dezinhibat".

Declaraţia şefului statului a trezit imediat o reacţie unanimă a opozanţilor de toate culorile. "Să taie reţelele sociale? Ca în China, Iran, Coreea de Nord?", a repetat şeful deputaţilor LR, Olivier Marleix pe Twitter, considerând această "provocare" de "foarte prost gust". Șefa ecologistă Cyrielle Châtelain a adoptat aceeaşi poziţie: "Vom gestiona reţelele sociale ca în Rusia sau în China?", a întrebat ea.

Cât despre șefa partidului La France Insoumise Mathilde Panot, ea s-a mulţumit cu un ironic "Ok Kim Jung-un", cu referire la dictatorul nord-coreean. În sfârşit, prim-secretarul Partidului Socialist, Olivier Faure, şi-a permis o comparaţie ironică a "ţării drepturilor omului şi cetăţenilor" cu "marile democraţii chineză, rusă şi iraniană".

Cât despre deputatul RN de Gard Nicolas Meizonnet, el a subliniat "deriva îngrijorătoare" a executivului. Doar comunistul Fabien Roussel nu a luat parte la acest concert de critici şi nu fără motiv: el însuşi se gândeşte la o soluţie similară cu cea a lui Emmanuel Macron în acest weekend.

 Tabăra prezidenţială dezamorsează polemica

În niciun caz nu trebuie să tai (reţelele sociale) la cald. Mă felicit că nu a trebuit s-o facem", a arătat în orice caz Emmanuel Macron marţi, ca pentru a anticipa criticile. Critici la care ministrul tranziţiei ecologice, Christophe Béch, a ţinut să răspundă miercuri pe LCI, amintind că "nu este vorba de anunţarea unei legi a cenzurii, în niciun fel". Deputatul Renaissance Éric Bothorel, specialist în domeniul digital, a încercat şi el să dezamorseze polemica ce se năştea: "A priori nu este o opţiune în discuţie. Ce se intenţionează este accelerarea retragerii anumitor conţinuturi, chiar limitarea anumitor funcționalități".

Fără a merge spre opţiunea cea mai radicală, guvernul rămâne totuşi hotărât să se ocupe de tema reţelelor sociale. Jean-Noël Barrot, ministrul însărcinat cu tranziţia digitală, a propus marţi seara în Senat crearea unui grup de lucru pe tema rolului de amplificare a violenţei jucat de aceste platforme.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran, sprijinind iniţiativa unui grup "transpartinic", s-a referit miercuri la posibilitatea de "a suspenda funcţionalităţi". El a vorbit despre ipoteza unei opriri provizorii a geolocalizării, care permite, după părerea lui, manifestaţilor să se întâlnească. Autor: Eloïse Cimbidhi. Traducere: Gabriela Sîrbu/Rador).