În perioada 28 februarie – 2 martie, Aleksandr Lukașenko se va afla într-o vizită de stat în China. În ajunul vizitei președintele a ținut o consfătuire cu organele de securitate la care a vorbit despre creșterea amenințărilor – de la sancțiuni la diversiuni. Luni, Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile împotriva Republicii Belarus. În ciuda prezicerilor unor observatori, acestea nu au fost relaxate. Iar reprezentanții opoziției au declarat că au organizat o lovitură cu drone asupra aerodromului militar de la Maciulișci. Experții remarcă faptul că în acest context vizita în China îi poate permite lui Lukașenko să se simtă mai încrezător și să capete o mai mare independență față de Moscova.

 În perioada 28 februarie – 2 martie Aleksandr Lukașenko se află într-o vizită de stat în China. În programul vizitei figurează convorbiri cu președintele R.P.Chineze, Xi Jinping, în componență restrânsă și lărgită. 

Se așteaptă să fie semnat un important pachet de documente care ating un spectru larg de probleme ale colaborării celor două țări. Este planificat, de asemenea, ca la Beijing Lukașenko să aibă o serie de întâlniri cu oficiali chinezi de rang înalt și cu conducerea unor importante corporații chinezești. 

Înaintea vizitei, președintele a condus o consfătuire consacrată problemelor finanțării achizițiilor de produse cu destinație militară pentru nevoile departamentelor coercitive. Președintele a subliniat: "Dinamica nivelului amenințărilor la adresa Republicii Belarus ne obligă să ținem mâna pe pulsul producției militar-industriale. Vreau să remarc faptul că, în ciuda presiunii fără precedent a sancțiunilor, producem suficient armament și tehnică militară pentru nevoile armatei beloruse. Acest lucru are legătură cu faptul că tot ce avem nevoie (am în vedere arme, 'fier'), primim pur și simplu din Rusia. Iar în ceea ce privește micro-electronica, optica și altele, bravo celor care au păstrat producția pe care am moștenit-o de la Uniunea Sovietică și, astfel, împreună cu Rusia, putem produce orice tipuri de arme". 

Presiunea sancțiunilor venite din partea UE

Presiunea sancțiunilor amintită de șeful statului se menține, în ciuda faptului că experții au presupus că ar putea fi vorba de o relaxare a sancțiunilor. Uniunea Europeană a prelungit pentru încă un an, până la 28 februarie 2024, sancțiunile împotriva lui Aleksandr Lukașenko, anturajului acestuia și a câtorva organizații belaruse. Respectiva hotărâre a Consiliului european din 27 februarie a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Pe lista de sancțiuni a rămas și directorul general al "Belaruskalia", Ivan Golovatîi. Anterior se presupunea că relaxarea sancțiunilor poate începe tocmai cu ramura potasiului sub pretextul importanței internaționale a acesteia, în contextul producției de cereale. 

Dar nu numai sancțiunile îl îngrijorau pe Lukașenko înaintea plecării în China. La întâlnirea cu conducerea blocului coercitiv el a subliniat: "Noi toți trebuie să vedem la frontierele țării noastre orice agresivitate cât de mică față de statul nostru, pentru a lua măsurile respective de reacție. Ei folosesc orice ocazii pentru a deteriora situația în Republica Belarus. Și o vor face. Vă rog și vă cer să îndepliniți aceste dispoziții". 

Între timp la frontieră situația este cu adevărat agitată. Comitetul pentru frontiera de stat a Republicii Belarus a făcut luni o declarație specială, care dezminte informațiile provenite dintr-o serie de resurse de internet ucrainene, referitoare la faptul că pe 25 februarie la frontieră a avut loc un schimb de focuri. "Nu au existat niciun fel de incidente cu folosirea armelor, polițiștii de frontieră nu au deschis focul", – au menționat surse din cadrul Comitetului pentru frontiera de stat.  

După cum afirmă opoziția, chiar în republică se petrec evenimente alarmante. Aleksandr Azarov, conducătorul asociației foștilor securiști BYPOL, purtătorul de cuvânt al Cabinetului unit de tranziție al Svetlanei Tihanovskaia,  a declarat că pe aerodromul de la Maciulișci, "participanții la planul Peramoga" au comis o diversiune în dimineața zilei de 26 februarie. Opozantul afirmă că ținta loviturii efectuată din aer a fost un avion rusesc de detectare și control radar cu rază lungă de acțiune. Azarov a comunicat portalului de internet "Belsat": "A fost vorba de drone. Participanții la operațiune sunt belaruși, participanți la planul Peramoga, acum ei sunt în condiții de siguranță, dincolo de frontierele țării". 

În această situație destul de instabilă, pentru Aleksandar Lukașenko este deosebit de important un rezultat pozitiv al convorbirilor din China. El poate da puterii acestuia o anumită siguranță. Fără îndoială, și Beijingul are propriul său interes.  

Politologul Igor Tîșkevici scrie pe canalul său de Telegram: "China a decis să scoată ceva mai mult Belarus din buzunarul rusesc". Analistul remarcă faptul că de acest lucru este interesat însuși liderul Republicii Belarus. "Dacă vizita va avea succes, atunci schimbarea comportamentului lui Lukașenko după modelul, de exemplu, al lui Tokaev (președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev –  n."Nezavisimaia Gazeta") devine o variantă realizabilă deja până la sfârșitul anului 2023. Noutatea este și bună, și rea. Bună – din punctul de vedere al menținerii Republicii Belarus ca stat independent. Noutatea este bună pentru anturajul lui Lukașenko. Noutatea nu este de niciun fel din punctul de vedere al "democratizării Republicii Belarus" – Chinei, în principiu, nu îi pasă de regimul politic", remarcă  expertul.

Acest lucru nu este de bun augur nici pentru liderii opoziției. Politologul consideră: "Noutatea este proastă din punctul de vedere al anumitor subiecți care nu au formulat conturul viitoarei politici în direcția chineză. Pentru Beijing, un partener previzibil (mai ales dacă acesta respectă acordurile) este mai bun decât incertitudinea."

Totodată Tîșkevici consideră că dacă pentru Beijing va fi profitabilă o mai mare deschidere a economiei beloruse, China poate contribui la ieșirea Minskului din izolarea politicii externe.

 

Traducerea Rador