De aproximativ două săptămâni, România se află într- un fel de "furtună economică perfectă". Peste incertitudinile economice din Zona Euro, care oricum ne influenţau negativ, s-a suprapus criza politică internă declanşată de guvernul USL. Rezultatul este dezastruos: depreciere galopantă a leului, neîncrederea investitorilor şi erodarea imaginii României peste hotare.
Vizita premierului Victor Ponta la Bruxelles nu a reuşit să calmeze pieţele. Dimpotrivă, ieri, moneda naţională a atins noi recorduri negative faţă de euro şi dolar. Banca Naţională din România a anunţat un curs oficial de 4,5495 lei/euro, peste recordul precedent marcat luni, de 4,5275 lei/euro. În raport cu dolarul american, cursul a fost de 3,7274 lei, cu 2,4 bani peste cel de joi, minimul de până atunci. "Evoluţiile de pe scena politică influenţează în mod direct cotaţia leului", a declarat analistul financiar Ionel Blănculescu.
Consumul, în scădere
"La deschiderea şedinţei de tranzacţionare, cursul era la 4,45370 lei/euro şi maximul atins în timpul şedinţei a fost de 4,465 lei/euro, fără să fi existat un motiv evident pentru depreciere. Deprecierea ar putea continua zilele viitoare, dar nu se ştie spre ce nivele", a comentat un dealer din piaţă, pentru EVZ.
Şi analistul economic Dragoş Cabat este de părere că deprecierea va continua. Dar până când? "Cu siguranţă, până când se linişteşte situaţia politică internă", spune el. Asta poate însemna încă două săptămâni de scădere a leului, până la referendum, sau chiar mai mult: "În funcţie de rezultat, poate dura şi după aceea", susţine Dragoş Cabat.
Acesta se aşteaptă să vedem niveluri în jur de 4,7 lei/euro, în următoarele săptămâni, dacă nu chiar mai rău. "Neam tăiat singuri craca de sub picioare", comentează analistul contextul de care România ar fi putut profita, însă nu o face din cauza crizei politice. Potrivit estimărilor acestuia, consumul va scădea şi creşterea economică va fi redusă de depreciere până la 0,5%-1%, în 2012, "dacă lucrurile se calmează repede". În caz contrar, este foarte posibil să avem o creştere zero, afirmă Cabat.