Senatorii au avut termen până joi, ora 15.00, să depună amendamente la legile Justiţiei.

Înainte de şedinţa plenului Senatului, amendamentele vor putea să fie dezbătute şi votate în comisia parlamentară specială pentru legile Justiției, condusă de deputatul social-democrat Florin Iordache.

Cele trei legi ale Justiţiei ar urma să fie votate la începutul şedinţei Senatului, potrivit ordinii de zi.

Cele mai importante modificări la pachetul legislativ privind sistemul judiciar votat la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, sunt:

Legea 304/2004 privind statutul procurorului și judecătorului

  1. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari. (Art. 31 alin(3) din legea 303/20104 privind statutul magistraților). În legislația în vigoare, Preşedintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

  2. Preşedintele, vicepreşedinţii și președinții de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. (Art. 53, alin. 1 din legea 303/20104 privind statutul magistraților). În legislația în vigoare, conducerea ICCJ este numită de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani. Practic, factorul politic a fost eliminat din procedura de numire la nivel înalt din justiție.

  3. Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, constitutie informaţie de interes public la care accesul este liber garantat în măsura în care nu contravin prevederilor din alte legi speciale. (Art. 7, alin. 7 alineatul 7 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

  4. Eroarea judiciară comisă de judecător sau procuror în exercitarea funcției a fost redefinită. Noua formulare vizează încălcarea normelor „de drept material și procesual”, fapt ce conduce „la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei”. În principal, schimbarea face referire la implicarea Inspectiei Judiciare în procedura acțiunii în regres. Mai exact, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență. (Art.96 din legea 303/2004 privind statutul magistraților).

Legea 304/2004 privind Organizarea Judiciară:

  1. Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Secția începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (Art. 3 din legea 304/2004 privind Organizarea Judiciară).

  2. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) verifică și comunică Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) rezultatul verificărilor privind calitatea de ofițer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informații a judecătorilor și procurorilor aleși, în termen de 15 zile de la solicitarea CSM. (Art. 18 din legea 304 privind Organizarea Judiciară). În speță, parlamentarii au eliminat comisiile parlamentare de control SRI si SIE din articolul care prevedea ca și acestea pot verifica, alături de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), declarațiile privind colaborarea magistraților cu serviciile de informatii.

 

Legea 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

  1. CSM primește atribuțiile de numire și revocare a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justitie, iar președintele Romaniei este eliminat din procedura. (Art. 40 din legea 317/2004 privindCSM a fost corelat cu Art. 53 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor în legătură cu numirea conducerii ICCJ).

Preşedintele Comisiei speciale privind legile Justiției, social-democratul Florin Iordache, a declarat, atunci când cele trei legi au fost votate în Camera Deputaților, că pachetul legislativ a fost modificat în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia.

„Comisia specială a fost înfiinţată tocmai pentru a pune în concordanţă legislaţia existentă cu deciziile Curţii Constituţionale. Noi tocmai asta am făcut şi vreau să vă spun că noi am ţinut cont de deciziile Curţii. Printre altele, am fost atacaţi permanent că încercăm să politizăm Justiţia, să subordonăm Justiţia. Eu am cerut de la începutul dezbaterilor să îmi precizaţi un singur articol care subordonează Justiţia sau, într-un fel sau altul, modifică legislaţia penală. De fiecare dată, aţi invocat faptul că ar trebui să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia. Eu v-am solicitat, stimaţi colegi, înainte de a ne critica, haideţi să citim. Dacă am citi mai mult şi dacă am citi cu atenţie deciziile CCR, la fiecare din cele trei decizii CCR ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei, iar modificările pe care le-am făcut sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia", a declarat Florin Iordache.

Prim-vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan, a declarat, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterile asupra celor trei legi ale justiţiei modificate de către Comisia Iordache, că liberalii le vor ataca la Curtea Constituţională a României (CCR).

„PNL va contesta la CCR această manieră prin care dumneavoastră votaţi, prin majoritatea pe care o aveţi, legile Justiţiei. Legea care scoate preşedintele din procedura de numire a magistraţilor, prin care scoateţi la pensie 2.500 de magistraţi şi salvaţi dosare", a afirmat Raluca Turcan.