În cazul SRR, legea nu precizează dacă este „autoritate sau instituție publică cu personalitate juridică” sau „persoană juridică de drept public”. În același timp, aceeași lege atacată la Curtea Constituțională prevede, fapt unic în legislația națională, termenul de „serviciu public autonom de interes național”, fără a explica ce înseamnă acest lucru.
Această anomalie a fost remarcată și de rapoartele Curții de Conturi care a verificat activitatea SRR. Astfel, Curtea de Conturi remarcă faptul că ”în anul 2012, ca și în anii precedenți, entitatea a funcționat fără a avea un statut juridic clar definit”, se arată în raportul pe 2012 a Curții de Conturi.

Susținere din partea societății civile

Demersul este susținut și de Centrul pentru Jurnalism Independent care a trimis o scrisoare CCR în calitate de ”amicus curiae”. Astfel, asocuația susține că „nu eset permis să planeze incertitudine cu privire la personalitatea juridică a SRR și TVR, două instituții fundamentale ale statului, referite de Constituție, înființate și organizate prin lege organică care prestează servicii publice de interes național, care au în administrare bunuri aflate în proprietate publică, care sunt finanțate în proporție de 95% de la bugetul statului si prin taxa radio –tv impusă cetățenilor și persoanelor juridice și care împreună cheltuiesc annual sume care depășesc 200 de milioane din bani publici (bugetul statului si taxa radio – tv)”, se arată în scrisoarea CRJI.
Judecătorii constituționali sunt chemați să se pronunțe pe toate aceste chestiuni de drept în vederea trasnparentizării activității celor două instituții.