Lege foarte importantă retrimisă de Klaus Iohannis în Parlament. Miză financiară uriașă. Liderul de la Palatul Cotroceni arată că legea prevede expres că această transmitere se realizează în vederea desfăşurării exclusiv a activităţii specifice CCIR cu caracter de continuitate.

Amintim că la 2 septembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege. Conform prevederilor, Camera de Comerţ urma să beneficieze de un drept de folosinţă gratuită a terenurilor corespunzătoare Complexului Expoziţional Romexpo pentru 49 de ani.

Pe terenul respectiv ar fi urmat să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România. Totul, în urma unui parteneriat dintre omul de afaceri Iulian Dascălu şi Camera de Comerţ. Investiţia includea un centru de conferinţe şi congrese, 14 turnuri de birouri, Muzeul de Istorie Monetară, cel mai mare oceanariu din ţară şi un hotel de cinci stele. Valoarea terenului a fost estimată la 300 de milioane euro.

Lege foarte importantă retrimisă de Klaus Iohannis în Parlament

În cererea de examinare, președintele României a transmis: ”Corelativ, printre atribuţiile principale ale Camerei Naţionale va fi şi aceea de a constitui societăţi şi orice alte forme de asociere economică necesare desfăşurării de activităţi şi prestări de servicii în folosul comunităţii de afaceri, inclusiv pentru implicarea în realizarea de proiecte de dezvoltare urbană durabilă menite să susţină mediul de afaceri.”

De asemenea, el a reamintit decizia CCR, care a declarat legea constituțională. Klaus Iohannis a subliniat că magistrații au reţinut că legea nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de obţinere a unor rezultate socio-economice.

Șeful statului a apreciat că acesta a fost și motivul pentru care instanţa constituţională a precizat că finalitatea legii constă în valorificarea în condiţii optime a bunurilor proprietate privată a statului, prin dezvoltarea unor proiecte social-economice, ale căror implicaţii imprimă o direcţie de politică economică a statului pe care legiuitorul o consideră adecvată.

Diligenţa sporită faţă de cea a unui proprietar de drept privat obişnuit

„Considerăm însă că, deşi statul este liber să dispună de proprietatea sa privată, inclusiv prin transmiterea cu titlu gratuit ca orice alt titular al dreptului de proprietate privată, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată a statului impune din partea autorităţilor ce deţin prerogativa dispoziţiei cu privire la acest drept o diligenţă sporită faţă de cea a unui proprietar de drept privat obişnuit.

(…) În plus, considerăm că valoarea economică foarte mare a terenurilor vizate de legea supusă reexaminării impune din partea Parlamentului o analiză cu atât mai riguroasă, astfel încât activitatea de administrare a proprietăţii private a statului să fie una diligentă, judicioasă, conformă interesului public general, să respecte normele legale în vigoare şi să nu fie ea însăşi generatoare de prejudicii

Ce aspecte sunt în continuare neclare

(…) Considerăm că stabilirea interdicţiei de vânzare, de ipotecare ori de schimbare a destinaţiei (desfăşurarea exclusiv a activităţii specifice CCIR cu caracter de continuitate), corelativ cu precaritatea normei de la art. III alin. (5) din legea supusă reexaminării, nu poate avea valoarea unei garanţii suficiente”, se arată în cererea de reexaminare.

Conform documentului disponibil pe presidency.ro, Iohannis a completat că rămân aspecte neclare de natură a pune în dificultate instanţele de judecată de drept comun ce s-ar afla în situaţia de a soluţiona o acţiune civilă.

În documentul trimis parlamentarilor, președintele României apreciază că juridic nu este posibil ca instituirea unei ipoteci sau schimbarea destinaţiei stabilite conform legii să conducă la transmiterea dreptului de proprietate privată din patrimoniul CCIR în patrimoniul altei entităţi prin hotărârea CCIR ca „hotărâre de transmitere a proprietăţii”, aspect ce permite şi interpretarea că este posibil ca legiuitorul să fi avut în vedere transmiterea dreptului de proprietate privată din patrimoniul statului în patrimoniul CCIR prin hotărârea de Guvern prevăzută în actul normativ.