Laura Codruța Kövesi, procuror-șef la Parchetul European (EPPO), a declarat pentru Euronews că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze TVA-ul de aproximativ 130 de miliarde de euro anual, dintre care între 30 și 60 de miliarde de euro sunt pierdute din cauza fraudei sau „pur și simplu furate” din visteria țării.

Autoritățile din statele membre UE nu manifestă suficientă dorință pentru a recupera zeci de miliarde de fonduri pierdute în fiecare an din cauza fraudei, a declarat Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European, într-un interviu acordat pentru Euronews la un an de la înființarea EPPO.

Dacă aș fi ministru de Finanțe, probabil că mi-aș fi pierdut somnul din cauza asta. Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare, a afirmat fosta şefă DNA.

Parchetul independent, cu sediul în Luxemburg, are sarcina de a investiga infracțiunile care dăunează bugetelor la nivelul UE, inclusiv frauda, corupția și spălarea de bani. Aceasta a mai spus că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze anual aproximativ 130 de miliarde de euro din TVA, din care între 30 și 60 de miliarde de euro se pierd prin fraudă sau „pur și simplu sunt furate”.

Ce rezultate a obținut EPPO în primul an de activitate

În primul an de activitate, EPPO a deschis 929 de anchete, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări, pe lângă faptul că a obținut hotărâri judecătorești de înghețare a unor active în valoare de 259 de milioane de euro.

Cu toate acestea, în ciuda acestor presupuse reușite, Kövesi deplânge faptul că mai trebuie să convingă anumiți lideri ai UE de importanța activității EPPO. „Prea des”, a spus ea pentru Euronews, „ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pentru orice economie a organizațiilor criminale care poate provoca astfel de fraude doar prin frauda TVA”.

Atât în timpul înființării EPPO, cât și după lansare, spune Kövesi, au existat cazuri în care guvernele nu au luat în serios activitatea sa, indiferent dacă au participat sau nu la agenție.

Care sunt țările recalcitrante

Unul dintre cele mai notabile exemple a fost Slovenia, care a atras critici dure din partea înalților funcționari ai UE pentru că a refuzat în mod repetat să trimită la EPPO procurori europeni delegați (PED) – „oamenii de pe teren” care conduc investigațiile în statele membre.

Kövesi a criticat guvernul sloven în diferite rânduri, acuzând autoritățile naționale de o „lipsă evidentă de cooperare sinceră” cu EPPO și de crearea unui „precedent periculos” prin faptul că interferează cu buna funcționare a acestuia. Guvernul sloven și-a desemnat în cele din urmă procurorii europeni în noiembrie, înainte de a provoca și mai multă furie în ianuarie, când a propus o modificare a legii pentru a reduce perioada de timp acordată pentru urmărirea penală a cazurilor de infracțiuni comise de „gulerele albe”.

Aceasta nu a fost singura țară care a pus o piedică în activitatea EPPO. La începutul anului, procurorii spanioli și cei ai EPPO s-au contrazis cu privire la cine ar trebui să investigheze presupusele fapte de corupție legate de o afacere cu măști faciale din epoca COVID.

Polonia, care nu participă la EPPO, dar trebuie să o recunoască drept autoritate competentă, a respins în mod repetat cererile de cooperare ale agenției. Kövesi a pus în contrast această situație cu cea a Ungariei, o altă țară care nu face parte din EPPO și care a răspuns la toate solicitările agenției. În prezent, singurul lucru pe care îl poate face EPPO pentru a încerca să aducă la ordine țările care se comportă necorespunzător este să sesizeze Comisia Europeană, lucru pe care l-a făcut deja în cazul Sloveniei și al Poloniei.

În cazul Spaniei, unde există o diferență de interpretare a legislației UE, Kövesi a declarat că problema ar trebui să ajungă la Curtea Europeană de Justiție. Vom continua să facem acest lucru atunci când identificăm probleme în cooperarea dintre EPPO și autoritățile naționale, a spus ea.

O echipă de „elită” formată din  criminaliști

Unul dintre cele mai mari obstacole cu care EPPO s-a confruntat în primul său an de acțiune este gestionarea celor 22 de coduri penale și sisteme juridice diferite în care lucrează. Aceste diferențe au condus la discrepanțe uriașe în ceea ce privește volumul infracțiunilor financiare identificate în fiecare țară, potrivit lui Kövesi, unele detectând o mulțime de cazuri complexe, iar altele „foarte puține, sau chiar zero”.

Este vorba despre voința autorităților de a identifica și detecta crimele și de a raporta aceste crime către EPPO. Nu știm, încercăm să găsim răspunsul, cum să rezolvăm acest lucru.

Diferențele ridică, de asemenea, probleme cu privire la momentul în care EPPO poate chiar începe o investigație. Legislația din unele țări, de exemplu, permite agenției să analizeze cazurile de contrabandă, iar în altele nu. Kövesi a spus că o modalitate prin care dorește să alinieze politica de urmărire penală este prin crearea unei echipe „de elită” de anchetatori EPPO care lucrează în fiecare țară.

În unele state membre, avem deja echipe de sprijin în cadrul EPPO, cum ar fi anchetatori financiari și ofițeri de poliție. Acesta ar trebui să fie un standard în toate statele membre.

În general, a spus Laura Codruța Kövesi pentru euronews, primul an de acțiune al EPPO a fost „o provocare”, dar agenția a început bine. Obiectivul ei pentru anul viitor este de a consolida munca depusă până acum. „Lucrăm în interesul cetățenilor europeni și le protejăm banii. Cei care trebuie să fie speriați sunt infractorii”.